De ce a fost înmormântat, de fapt, Ștefan cel Mare fără sicriu? Capul i-a fost așezat pe cărămizi, tot aurul din cripta de la Putna a dispărut
Despre înmormântarea lui Ştefan cel Mare nu s-a păstrat nicio relatare. Nici cronicarii și nici istoricii consacrați nu spun nimic despre momentul înhumării marelui domnitor. În ciuda rangului de domnitor, dar și a prețuirii de care s-a bucurat în timpul vieții, Ștefan cel Mare nu a avut parte de o înmormântare pe măsură. Domnitorul a fost înhumat modest, fără sicriu. Aceste lucruri au fost descoperite două secole mai târziu, atunci când a avut loc prima deshumare a lui Ștefan cel Mare.
Misterul din jurul mormântului lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna a aprins imaginația istoricilor și a credincioșilor deopotrivă. Deși pare frapant ca un domnitor atât de măreț să fie îngropat fără fastul pe care l-am asocia astăzi cu regalitatea, detaliile descoperite la deshumările din secolele XVIII și XIX ascund, de fapt, semnificații religioase profunde și realități istorice dure.
Iată adevăratele motive pentru care Ștefan cel Mare a fost înmormântat în acest mod și ce s-a întâmplat cu presupusul aur din criptă:
1. Absența sicriului: Tradiția monahală și smerenia
Descoperirea că domnitorul a fost depus direct pe un pat de piatră, înfășurat doar într-o mantie domnească și fără un sicriu clasic de lemn sau plumb, nu a fost un semn de neglijare. Din contră, a fost o alegere asumată:
- Smerenia în fața lui Dumnezeu: Ștefan cel Mare a fost, înainte de toate, un protector al ortodoxiei și ctitor de biserici. Potrivit rânduielilor monahale stricte din acea epocă (pe care mulți domnitori evlavioși alegeau să le urmeze pe patul de moarte), omul se întoarce în pământ cu maximă smerenie. A fi îngropat fără sicriu, „față în față” cu țărâna, era ultimul act de penitență și umilință al unui monarh în fața Regelui Mihail.
- Mantie în loc de raclă: Trupul său a fost așezat pe bare de fier fixate în pereții mormântului, fiind acoperit cu o mantie de catifea brodată cu fir de aur.
2. Capul așezat pe cărămizi: Simbolismul ascetic
Faptul că craniul domnitorului a fost găsit sprijinit pe trei cărămizi arse respectă o veche tradiție ascetică bizantină și monastică:
În ritualul de înmormântare al călugărilor și al sfinților, capul era adesea sprijinit pe o cărămidă sau pe o piatră pentru a simboliza lepădarea de confortul lumesc și vegherea continuă, chiar și în moarte.
Pentru Ștefan, care a transformat Putna în necropolă domnească și a trăit sub ghidarea spirituală a unor sihaștri precum Daniil Sihastrul, acest detaliu confirmă orientarea sa profund mistică de la sfârșitul vieții.
3. Unde a dispărut aurul din criptă?
Legendele despre comori uriașe îngropate alături de domnitor au fost demontate de realitatea istorică. Cripta nu a fost „golită” de hoți moderni, ci a trecut prin momente de cumpănă de-a lungul secolelor:
- Jafurile istorice: Mănăstirea Putna a fost prădată de mai multe ori de-a lungul timpului de către armatele invadatoare (precum cazacii lui Timuș Hmelnițki în 1653 sau trupele poloneze). Aceștia au căutat metale prețioase peste tot, inclusiv în morminte.
- Deshumările oficiale (1751 și 1856): Când autoritățile bisericești și comisiile austriece au deschis mormântul în secolul al XIX-lea, s-au mai găsit doar fragmente din stofa de aur a mantiei, nasturi din argint aurit și resturile coroanei. Obiectele de preț care au supraviețuit timpului și jafurilor au fost recuperate și securizate de călugări, multe dintre ele aflându-se astăzi în muzeul Mănăstirii Putna (cum este celebrul acoperământ de mormânt al Mariei de Mangop sau fragmente de textile liturgice).
În concluzie, simplitatea mormântului lui Ștefan cel Mare nu reflectă o lipsă de respect din partea contemporanilor săi, ci voința sa de a apărea în fața Creatorului nu ca un rege triumfător, ci ca un simplu muritor.