La 2.216 metri altitudine în Munții Bucegi, două formațiuni misterioase apar pe platou - Sfinxul de 8 metri și Babele - sculptate de vânt timp de 2 milioane de ani, dar legendele dacice spun că sunt zmei împietriți de Zalmoxis pentru a apăra țara de cotropitori.
Pe Platoul Bucegi, la 2.216 metri altitudine, în județul Dâmbovița, se înalță două dintre cele mai misterioase formațiuni geologice ale Europei.
Sfinxul Bucegilor - megalit antropomorf de 8 metri înălțime și 12 metri lățime. Privit din sud-est, dezvăluie un profil uman impresionant. Asemănat cu Sfinxul din Egipt.
La doar câteva sute de metri distanță - Babele. Stânci de piatră în formă de "ciuperci" sau "bătrâne aplecate". Aspect antropomorf surprinzător.
Geologii confirmă - formate prin eroziunea eoliană pe straturi alternante de gresii și calcare. Procesul a durat 2 milioane de ani.
Dar legendele dacice spun cu totul altă poveste. Sunt zmei împietriți de Zalmoxis, marele zeu al dacilor, pentru a apăra țara de invadatori.
Sfinxul - "paznic mistic" al Daciei. Babele - "Altarele Ciclopice din Caraiman", unde dacii își aduceau jertfele zeilor.
Era una dintre puținele zone din lume unde mitologia și geologia se contrazic spectaculos.
Totul începuse în era cuaternarului, acum 2 milioane de ani. Munții Bucegi - formați prin ridicarea Carpaților Meridionali în era miocenă.
Conglomeratele de Bucegi - rocă specifică zonei. Compoziție - bolovani și pietre cimentate cu argilă și calcar. Duritate variabilă - cimentul mai slab decât pietrele individuale.
Procesul de eroziune diferențială - acțiunea vântului, ploii, înghețului-dezghețului. Ciment-ul slab - erodat mai repede. Pietrele individuale - rămân.
Rezultatul - formele bizare și antropomorfe. La Babele - aspectul de "ciuperci de piatră" cu pălării late. La Sfinx - profilul uman dramatic.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna în vara lui 1935, ca profesorul Alexandru Bădăuță, fondatorul Oficiului Național de Turism din România, să urce pe Platoul Bucegi cu echipa sa de alpinisti, să vadă pentru prima dată acest megalit antropomorf de 8 metri și să decidă să-l numească oficial "Sfinxul românesc" în Buletinul Alpin - exact aceasta era nașterea oficială a unuia dintre cele mai mari mistere turistice ale României.
Cea mai veche fotografie a Sfinxului - 1900. Făcută cu aparate fotografice voluminoase ale epocii. Era prima dată când lumea modernă vedea megalitul antropomorf românesc.
Numele oficial "Sfinxul Bucegilor" - dat în 1935 în publicația alpinistică românească Buletin Alpin. Profesorul Alexandru Bădăuță (1901-1983) - autorul oficial al denumirii.
Numele "Babele" - mult mai vechi. Folosit de localnicii din Bușteni și Sinaia din secolul XIX. Inspirat din asemănarea cu bătrânele aplecate.
Legendele dacice - cele mai bogate. Sfinxul - paznicul comorii sacre a regelui Decebal, ascunsă de romanii lui Traian în 106 d.Hr.
Decebal - ar fi sacrificat propriul fiu chiar pe acest loc, ca mesager către zeii daci. Fenomenul ciudat care se petrece anual pe 28 noiembrie - o piramidă de lumină se formează în jurul Sfinxului datorită unghiului apusului de soare - ar fi rezultatul acestei jertfe rituale.
Babele - "Grăitoarele de Piatră" în mitologia dacă. Erau preotese ale lui Zalmoxis transformate în piatră pentru a păzi pentru totdeauna sanctuarul sacru.
Conform tradiției populare, Babele "vorbesc" în nopțile cu lună plină. Localnicii din Bușteni jură că au auzit voci feminine venind dinspre stânci.
Te-ai întrebat vreodată cum era să fii cioban în Munții Bucegi în secolul XIX, să urci pe Platoul Bucegi cu turma de oi în luna iunie pentru pășunatul de vară, să dormi noaptea sub stele în apropierea Sfinxului, să te trezești la 3 dimineața crezând că ai auzit voci venind dinspre Babe - exact aceasta era spaima legendară a ciobanilor români care au creat folclorul mistic al acestor formațiuni stâncoase.
Legenda Babei Dochia - cea mai populară. Baba Dochia, păcălită că a venit primăvara, și-a luat turma de oi și a pornit pe munte îmbrăcată cu 9 cojoace.
Soarele puternic a făcut-o să-și lepede pe rând cele 9 cojoace. Dar pe Platoul Bucegi, vremea s-a stricat brusc. Ger năprasnic. Baba Dochia a înghețat alături de oile sale.
Așa au rămas până astăzi - "împietrite". Era explicația mitologică românească a Babelor. Plus tradiția "Zilelor Babelor" (1-9 martie) în calendarul agrar.
Teoriile extraterestre - apariție recentă. În anii 1966-1968, juristul peruan Daniel Ruzo - vizitator al Bucegiilor - susținea că Sfinxul ar fi fost sculptat de o civilizație antică pierdută.
Ruzo - autorul cărții "Marcahuasi" (1980) - despre formațiunile pietre similare din Peru. Susținea legături mistice între Bucegi și platoul peruan.
Teoria a fost preluată de sute de site-uri new age. Sfinxul - "portal energetic" cu legături mistice spre Sfinxul din Egipt și piramidele din Mexic.
Operațiunea Departamentului Zero (SRI) - 2003. Conform unor surse interne neconfirmate oficial, în vara anului 2003, o echipă specială SRI ar fi efectuat cercetări speciale la Sfinx și Babe.
Detalii - clasificate. Niciodată confirmate public. Dar zvonurile despre "energii subtile" și "tunelul timpului între Bucegi și Egipt" persistă.
Geologii moderni - sceptici. "Pentru geologie, Sfinxul nu reprezintă vreun mister. Este un sandvici de straturi de roci cu duritate diferită, modelate de vânt și apă", explica Dan Grigore, cercetător la Muzeul Național de Geologie din București.
Disputa juridică - 2001-2022. Județele Prahova și Dâmbovița s-au judecat 21 de ani pentru proprietatea oficială asupra Sfinxului și Babelor.
Verdictul final - septembrie 2022. Curtea de Apel Pitești - sentința definitivă în favoarea județului Dâmbovița. Sfinxul - oficial "Patrimoniul Național Dâmbovițean".
Localizarea exactă - comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Pe teritoriul administrativ al Parcului Natural Bucegi (32.497 hectare).
Acces turistic - 3 variante. Telecabina Bușteni-Babele (4.350 metri lungime, 1.235 metri diferență de nivel, 15 minute călătorie, 70 lei dus-întors). Drumul DJ 713 "Transbucegi" cu mașina până la cabana Piatra Arsă, apoi 30 minute pe jos. Plus traseul pedestru direct din Bușteni - 5 ore de mers cu rucsacul.
Numărul vizitatorilor anuali - 200.000-300.000. În sezonul de vară (iulie-august), cozi de 4 ore pentru telecabină în weekend.
Fenomenul de 28 noiembrie - cea mai mistică. Anual, cu ocazia "intrării în Postul Crăciunului" (28 noiembrie în calendarul ortodox), apusul soarelui creează un efect optic spectaculos.
În jurul Sfinxului apare o formă piramidală triunghiulară de lumină. Datorită unghiului apusului de la finalul lunii noiembrie. Sute de turiști - se adună special pentru acest fenomen.
Multe dintre ei - cu lumânări, rugăciuni, cărți de mistere. Convinși că sunt prezenți la "ritualul anual al apariției piramidei energetice" prezisă de tradiția dacă.
Astăzi, când urci cu telecabina de la Bușteni și ajungi pe Platoul Bucegi la 2.216 metri altitudine, e aproape imposibil să ne imaginăm că aici, pe această întindere stâncoasă bătută de vânturile Carpaților, două formațiuni geologice formate prin eroziune timp de 2 milioane de ani sunt considerate de tradiția populară românească "zmei împietriți de Zalmoxis pentru a apăra țara".
Iar când stai în fața Sfinxului în noaptea de 27-28 noiembrie, înconjurat de zeci de turiști care așteaptă cu lumânări apariția "piramidei energetice", și vezi cum apusul de soare creează cu adevărat un efect optic triunghiular de lumină pe stâncă - înțelegi că Sfinxul Bucegilor nu este doar o formațiune geologică, este simbolul perfect al felului în care natura românească și mitologia dacă se întâlnesc într-un singur obiect, geologic și mistic în aceeași clipă.
Cea mai mare ironie a turismului românesc - cele două formațiuni naturale formate de vânt și apă timp de milioane de ani, transformate de tradiția populară în "zmei dacici împietriți" și apoi de teoriile new age în "portaluri extraterestre" - rămân până astăzi cele mai vizitate atracții geologice ale Carpaților, dovedind că ființa umană este mai fascinată de mistere decât de explicațiile științifice.