Pe Bulevardul I. C. Brătianu, exact la Kilometrul 0 al României, se află una dintre cele mai importante biserici ale Bucureștiului.
Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Ultima ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Singura sa ctitorie din București care s-a păstrat până astăzi.
Construită între 1707-1714. Stil pur brâncovenesc - inventat de Brâncoveanu însuși, primul stil arhitectural românesc original.
Aici se află:
- Mormântul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu
- Mormântul Doamnei Maria Brâncoveanu (soția)
- Moaște: mâna dreaptă a Sf. Nicolae din Mira Lichiei
- Icoana făcătoare de minuni a Sf. Parascheva
- Locul slujbei de înmormântare a poetului Mihai Eminescu (1889)
Era ultima ctitorie a unuia dintre cei mai mari domnitori ai Țării Românești. Și locul unde se odihnesc moaștele lui după aproape 300 de ani.
Totul începuse cu domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). 26 de ani de domnie. Cea mai prosperă perioadă din istoria Țării Românești pre-moderne.
Brâncoveanu - cel mai bogat domnitor al Estului Europei. Avere personală estimată la 30 milioane galbeni de aur. Plus moșii imense - jumătate din Țara Românească îi aparținea.
Realizările sale - excepționale. Biblia de la București (1688) - prima Biblie în limba română. Academia Domnească Sf. Sava (1694) - prima universitate românească. Mănăstirile Hurezi, Brâncoveni, plus bisericile de la Mogoșoaia, Potlogi.
Stilul brâncovenesc - inventat de el oficial. Combinație unică între arhitectura bizantină tradițională și elemente renaissance occidentale. Cu detalii florale și vegetale specifice. Va inspira 200 de ani de arhitectură românească.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna în vara lui 1714 pentru un boier român obișnuit, să vadă cum Sultanul Ahmet al III-lea îl arestează pe domnitorul Țării Românești - cel mai bogat om al Imperiului Otoman după sultan - acuzat de "trădare" pentru avere și legături cu Petru cel Mare al Rusiei - era cea mai cumplită umilire a unui domnitor român în istorie.
Cauza arestării - politica. Brâncoveanu negocia secret cu Țarul Rusiei Petru cel Mare. Plus cu împăratul Carol al VI-lea al Austriei. Plus cu venețienii.
Voia să iasă din vasalitatea otomană. Să facă o alianță antiturcească. Cu sprijinul Rusiei și Austriei. Doar aștepta momentul potrivit.
Spionii sultanului - îl trădează. Sultanul Ahmet III ordonă arestarea pe 4 aprilie 1714. La București - "Caftanul mazilirii" (gestul tradițional turcesc de îndepărtare a domnitorului).
Brâncoveanu, soția Maria, cei 4 fii (Constantin, Ștefan, Radu, Matei), 3 fiice (Stanca, Maria, Ilinca, Bălașa, Smaranda), plus ginerul Ianache Văcărescu - toți duși în lanțuri la Constantinopol.
La Constantinopol - închiși în Edicule, închisoarea celor 7 turnuri. 4 luni de tortură. Sultanul căuta locul ascunzișurilor averii lui Brâncoveanu.
Brâncoveanu - rezistă. Refuză să dezvăluie. Plus refuză să se lepede de credința creștină ortodoxă (sultanul îi oferise cruțarea vieții în schimbul convertirii la islam).
Pe 15 august 1714 - cea mai cumplită execuție. Era ziua Adormirii Maicii Domnului. Plus ziua când împlinea 60 de ani Brâncoveanu.
Locul - piața publică din fața Palatului Topkapi din Constantinopol. Plus prezența personală a Sultanului Ahmet III, a vizirului, a marilor demnitari otomani și a ambasadorilor europeni.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un copil de 10 ani - Matei Brâncoveanu, cel mai mic fiu al domnitorului - în dimineața zilei de 15 august 1714, să asiste la execuția fraților săi mai mari, să-și vadă tatăl bătând o cruce cu sabia înainte de a fi decapitat, să spună "Doamne, fie voia Ta!" și apoi să fie cărat el însuși la butuc - era cea mai cumplită experiență umană posibilă pentru un copil.
Ordinea execuției - documentată precis:
- Primul - Constantin (fiul cel mare, 30 ani)
- Al doilea - Ștefan (fiul al doilea, 26 ani)
- Al treilea - Radu (fiul al treilea, 21 ani)
- Al patrulea - Matei (fiul cel mic, 10 ani - a plâns, dar tatăl i-a poruncit să se asemene fraților)
- Al cincilea - Ianache Văcărescu (ginerul, sfetnicul cel bun)
- Ultimul - Constantin Brâncoveanu însuși
Brâncoveanu - a făcut o cruce cu sabia. A spus: "Doamne, fie voia Ta!". Capul îi este tăiat. Trupul - aruncat în Bosfor.
Toate trupurile celor 6 - aruncate în mare. Plus capetele tăiate - "înfipte în suliți și plimbate pe străzile Stambulului" 3 zile, conform cronicarului C. Erbiceanu.
Salvarea trupurilor - pescari creștini greci. Au pescuit din Bosfor cadavrele. Le-au îngropat în mare taină într-o mănăstire de pe insula Halki, lângă Constantinopol.
Doamna Maria Brâncoveanu - știa unde sunt. Plus avea contacte la curtea sultanului. Aștepta momentul potrivit.
În vara anului 1720 - decizia. Maria călătorește la Constantinopol oficial pentru a-și vizita rudele. În realitate - pentru a salva osemintele soțului.
Pe insula Halki - dezgroapă trupul lui Constantin Brâncoveanu. Îl împachetează în secret. Îl transportă pe corabie sub coloșuri și mărfuri obișnuite.
Sosirea la București - 12 iulie 1720. Conform inscripției candelei descoperită ulterior. Osemintele - îngropate în secret în Biserica Sf. Gheorghe Nou (ctitoria ultima a soțului).
Mormântul - lespede de marmură albă fără nicio inscripție. Era prudența totală - turcii puteau să profaneze. Plus o candelă de argint deasupra, cu inscripția chirilică ascunsă.
Inscripția candelei (12 iunie 1720):
"Această candelă, ce s-au dat la s(ve)ti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnescu oasele fericitului Domnu Io Costandin Brâncoveanu Basarab Voievod și iaste făcută de Doamna Mării Sale Mariia".
Pentru 194 de ani - secret total. Niciun document oficial. Doar tradiția orală a familiei și a clerului bisericii. Mormântul - rămâne neidentificat.
Doamna Maria Brâncoveanu - moare în 1729. Înmormântată tot în biserica Sf. Gheorghe Nou, alături de soțul ei. Plus alți Brâncoveni vor fi îngropați aici în secolul XVIII.
Descoperirea istorică - 1914. Pe 12 iulie (exact 194 de ani de la îngroparea secretă), istoricul Virgil Drăghiceanu - Secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice - investiga biserica.
Descoperă candela de argint. Citește inscripția chirilică. Realizează semnificația. Documentează oficial mormântul.
Era "cea mai mare răsplată pentru modesta mea activitate de o viață" - scria Drăghiceanu marelui istoric Dimitrie Onciul. Era senzația arheologică a anului 1914.
Plus dezbaterile - intense. Mulți istorici contestau autenticitatea. Procese. Polemici publice. Nicolae Iorga - apăra public descoperirea.
În cele din urmă - autentificată. Sub lespedea de marmură au fost identificate osemintele.
Canonizarea - 15 august 1992. Biserica Ortodoxă Română îl declară pe Constantin Brâncoveanu, cei 4 fii și sfetnicul Ianache Văcărescu - Sfinți Martiri Brâncoveni.
Data sărbătorii - 16 august (pentru a nu coincide cu Adormirea Maicii Domnului). Procesiune anuală cu moaștele de la Catedrala Patriarhală la Biserica Sf. Gheorghe Nou.
Conexiunea cu Eminescu - puțin știută. Pe 19 iunie 1889, slujba de înmormântare a marelui poet Mihai Eminescu - oficiată la Biserica Sf. Gheorghe Nou. Plus prohodul religios pentru el.
În 1914 - aceeași biserică unde se descopera mormântul lui Brâncoveanu, era amintită ca locul slujbei pentru Eminescu. Coincidențe spirituale uimitoare.
În 2014 - 300 de ani de la martiriul Brâncoveanu. Banca Națională a României emite două monede comemorative (aur și argint) cu chipul lui Brâncoveanu și Biserica Sf. Gheorghe Nou.
Plus restaurarea completă a bisericii între 2012-2014. Patriarhul Daniel oficiază pe 16 august 2014 sfințirea picturii noi și reluarea oficială a cultului martirilor brâncoveni.
Astăzi, când treci prin Bucureștii și ajungi la Kilometrul 0 al României (semnul oficial geodezic în fața Catedralei Patriarhale), apoi vezi în piațeta adiacentă Biserica Sfântul Gheorghe Nou, e aproape imposibil să ne imaginăm că aici, sub lespedea de marmură albă, se odihnesc de 306 ani osemintele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu - cel mai bogat domnitor român decapitat de turci în 1714 împreună cu 4 fii pentru că refuzase să se lepede de credința creștină.
Iar când te gândești că Doamna Maria Brâncoveanu a călătorit personal la Constantinopol în 1720 pentru a salva în secret trupul soțului ei, l-a îngropat fără inscripție pentru a-l proteja de profanare turcească, mormântul a rămas necunoscut 194 ani și a fost descoperit doar în 1914 printr-o singură inscripție pe o candelă de argint - înțelegi că istoria românească este plină de loialitate eternă a unei soții față de memoria soțului martir.
Cea mai sumbră martiriografie a Estului Europei post-bizantin - Constantin Brâncoveanu cu 4 fii decapitați împreună la Constantinopol în 1714, refuzând cu toții islamizarea, trupurile salvate de pescari greci, îngropate pe insula Halki, aduse în secret de soția Maria în 1720, păstrate fără inscripție 194 ani, redescoperite în 1914, canonizate în 1992 - povestea perfectă a felului cum dragostea, credința și răbdarea pot să transforme o tragedie totală într-o capodoperă spirituală păstrată la Kilometrul 0 al României.