Palatul Culturii din Iași are 298 de încăperi, 92 de ferestre la fațadă și un ceas cu 3 cadrane care cântă "Hora Unirii" la fiecare oră timp de 100 de ani neîntrerupt - capodopera arhitecturii neogotice românești inaugurată în 1925 de regele Ferdinand.
În Piața Ștefan cel Mare din Iași se află astăzi una dintre cele mai impresionante clădiri ale României.
Palatul Culturii. Construit între 1906-1925. Stil neogotic. 298 de încăperi pe 36.000 m². Una dintre cele mai mari clădiri publice ale României din secolul XX.
Arhitectul - Ion D. Berindei (1871-1928). Format la școala pariziană. Cea mai însemnată creație a sa. Plus colaboratorii Filip Xenopol și Grigore Cerchez.
Localizarea - în perimetrul fostei Curți Domnești medievale a Moldovei. Atestată documentar din 1434. Pe acel loc au domnit Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Vasile Lupu, toți domnii Moldovei până în 1862.
Astăzi - sediul Complexului Muzeal Național "Moldova". 4 muzee impresionante. 200.000 vizitatori anual.
Legenda celor 365 de încăperi - cea mai populară. În proiectul inițial, Berindei voia să construiască câte o cameră pentru fiecare zi a anului - 365 încăperi.
Realitatea - 298 încăperi. Diferența de 67 încăperi - planurile inițiale au fost reduse din cauza costurilor și a Primului Război Mondial care a întrerupt construcția 4 ani.
Dar legenda 365 nu este complet falsă. Ea moștenește vechiul Palat Domnesc al Moldovei (construit 1804-1806 de domnitorul Alexandru Moruzi, arhitect Johan Freywald). Acest palat avea 365 de ferestre - câte una pentru fiecare zi a anului.
Cronicarul Dimitrie Bantiș-Kamenski scria în 1816: "Palatul acesta este interesant prin faptul că are tot atâtea ferestre câte zile are anul și tot atâtea uși câte săptămâni sunt într-un an".
Era arhitectura simbolică perfectă a moldovenilor secolului XIX - timpul transformat în arhitectură.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna pentru un ieșean în 1925, să asiste la inaugurarea unui Palat al Culturii cu 298 de încăperi luminate electric, încălzite pneumatic, cu aspiratoare centrale conectate la subsol, cu 92 de ferestre la fațadă pictate cu vitralii reprezentând zodiacul - era cea mai modernă clădire publică din Estul Europei a anilor '20.
Numerologia clădirii - fascinantă:
- 298 încăperi (legenda spune că 365)
- 92 ferestre la fațadă (24% din 365 zile)
- 36 ferestre în ogivă la mansardă
- 36.000 m² suprafață totală
- Suma 92 + 36 + 36 = 164 ferestre totale
Ceasul cu 3 cadrane - cea mai impresionantă piesă. Diametrul - 3,25 m fiecare cadran. Decorate cu vitralii reprezentând cele 12 zodii.
Pe pereții turnului - doi plăieși în costume naționale moldovenești stau de strajă încadrând ceasornicul, după modelul ostașilor pictați la Castelul Peleș al Regelui Carol I.
Vitraliile cadranelor și crenelurile turnului - luminate electric pe timpul nopții. Era una dintre primele clădiri publice din Estul Europei cu iluminare electrică nocturnă decorativă.
Carillonul - cea mai mare curiozitate sonoră. Sistem de 8 clopote acordate. Replică modernă a mecanismelor medievale occidentale.
La fiecare oră exactă, carillonul reproduce melodia "Hora Unirii" - cântecul oficial al Unirii din 1859 al lui Vasile Alecsandri. Amintind acum nu doar "Unirea cea mică" din 1859, ci și "Unirea cea mare" din 1918.
Melodia este înregistrată mecanic pe un tambur cu 69 de știfturi metalice care lovesc clopotele în ordinea corectă. Funcționează 100 de ani neîntrerupt.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un ieșean obișnuit din anii '30, să trăiască în centrul orașului și să audă la fiecare oră "Hora Unirii" cântată de cele 8 clopote ale Palatului Culturii - era cea mai patriotică experiență sonoră urbană posibilă în România interbelică.
Contribuția lui Henri Coandă - puțin știută. Marele savant român (1886-1972) avea ani din liceu petrecuți la Iași la Liceul Militar. A păstrat o legătură afectivă cu orașul.
Pentru Palatul Culturii a inventat un material special - "bois-ciment". Un ciment care imita perfect culoarea și sunetul lemnului de stejar. Folosit în Sala "Henri Coandă" pentru lambriuri.
Era invenția unică - lemn fals dintr-un ciment color care funcționa acustic exact ca stejarul autentic. Brevetată oficial de Coandă. Plus rețeta donată orașului Iași ca dar personal.
Plus Coandă - oferise gratuit proiectul "Monumentului Eroilor Români" pentru cartierul Galata din Iași. Două daruri arhitecturale ale geniului român pentru orașul copilăriei sale.
Tehnologiile ultramoderne ale clădirii (anii 1920) - revoluționare:
- Iluminat electric complet (rare în România anilor '20)
- Încălzire centrală pneumatică
- Ventilații cu termostate automate
- Aspiratoare centrale conectate la subsol
- Centrala mașinilor în subsol gestiona toate sistemele
Plus măsurile antiincendiu - obsesive. Berindei știa că vechile palate din Iași suferiseră 14 incendii catastrofale între 1840-1900.
A ignifugat toată lemnăria podului cu un produs special numit "orniton". Acoperișul - din materialul "eternita" (rezistent la foc).
Sala Voievozilor - cea mai impresionantă. La etajul I, fațada centrală. Picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei (Voroneț, Sucevița, Putna).
Pictate de Ștefan Dimitrescu și elevii săi. Reprezentări ale celor mai mari domnitori moldoveni - Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rareș, Vasile Lupu.
Mozaicul holului central - capodopera Art Nouveau. Bestiarum gotic dispus concentric - acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul. Toate simboluri heraldice europene medievale.
Ferestrele se făceau să fie aproape o catedrală sacră modernă. Berindei alesese intenționat stilul neogotic - voia "să creeze o clădire luminoasă, oferind sugestia de spațiu sacru, de catedrală".
Inaugurarea oficială - 11 octombrie 1925. Festivități grandioase. Regele Ferdinand de Hohenzollern (al doilea rege al României moderne). Regina Maria. Plus întreaga elită politică și culturală a anilor '20.
Folosirea inițială - Palat Administrativ și de Justiție. Tribunale, prefectura, primăria. Funcțiune pură administrativă până în 1955.
Schimbarea destinației - 1955. Comuniștii decid să transforme Palatul în muzeu. Cele 4 muzee actuale sunt amplasate aici de atunci.
Astăzi - Complexul Muzeal Național "Moldova":
- Muzeul de Istorie a Moldovei (parter aripa vestică)
- Muzeul Etnografic al Moldovei
- Muzeul de Artă
- Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" (parter aripa estică)
Astăzi, când treci prin Iași și vezi turnul cu donjon al Palatului Culturii, e aproape imposibil să ne imaginăm că aici, în această clădire neogotică inaugurată acum 101 ani, sunt 298 de încăperi pe 36.000 m², plus 92 de ferestre la fațadă, plus un carillon de 8 clopote care cântă "Hora Unirii" la fiecare oră timp de un secol.
Iar când stai în Piața Ștefan cel Mare la o oră fix și auzi cele 69 de știfturi mecanice ale tamburului ceasului lovind clopotele acordate pentru a interpreta "Hora Unirii" - înțelegi că Palatul Culturii nu este doar o clădire administrativă, este un instrument muzical urban gigantic care reamintește moldovenilor și românilor în fiecare oră patriotismul Unirii.
Cea mai impresionantă clădire publică a Estului Europei interbelic - 298 încăperi, 92 ferestre, 8 clopote care cântă "Hora Unirii" timp de 100 de ani neîntrerupt, materialul "bois-ciment" inventat de Henri Coandă, mozaicuri Art Nouveau cu bestiarum gotic, Sala Voievozilor cu fresce medievale - Palatul Culturii din Iași este capodopera arhitectului Ion D. Berindei care a transformat fosta Curte Domnească a Moldovei într-un templu cultural modern.