Pe valea râului Sucevița din Bucovina, la 18 km de Rădăuți și 80 km de Suceava, se află o mănăstire ortodoxă care pare oprită în timp.
Mănăstirea Sucevița. Construită între 1583-1586 de familia Movileștilor. Cea mai bine păstrată dintre cele 8 biserici moldovenești cu pictură exterioară.
Aspect de cetate medievală. Ziduri de piatră de 100 metri lungime, 3 metri grosime, 6-7 metri înălțime. 5 turnuri de apărare diferite. Singura mănăstire-fortăreață din Bucovina.
Pe peretele nordic exterior - capodopera unică în creștinătate. "Scara Virtuților" sau "Scara Sfântului Ioan Climax" (Ion Sinaitul). Cea mai mare frescă religioasă pictată exterior care a supraviețuit din întreaga lume medievală.
30 de trepte ale unei scări mistice. La fiecare treaptă - o virtute creștină reprezentată. Călugări care urcă spre rai. Demoni care încearcă să-i tragă în iad. Hristos cu brațele deschise primindu-i pe cei reușiți.
Astăzi - Patrimoniu Mondial UNESCO din 1 august 2010. Singura biserică din Patrimoniul UNESCO mondial cu această reprezentare iconografică unică.
Totul începuse în secolul XV, cu o sihăstrie modestă pe valea râului Sucevița. Primii sihaștri - ucenici ai Sfântului Daniil Sihastrul (cel de la Voroneț).
În anii 1500 - sihastrul Calistrat construiește prima biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Locul - cunoscut și astăzi sub numele de "La Pustnici".
Salt istoric - sfârșitul secolului XVI. Familia Movileștilor - cei mai puternici boieri ai Moldovei - decid să construiască o mănăstire de piatră. Era prima biserică pictată exterior din Moldova nefondată de un domnitor.
Cei trei frați Movilă - Gheorghe (episcop de Rădăuți), Ieremia și Simion (boieri puternici). Toți descendenți ai lui Petru Rareș prin partea maternă, prin urmare descendenți ai marelui Ștefan cel Mare.
Construcția - între 1583-1586. Piatra adusă din carierele de pe valea Sucevei. Meșterii - moldoveni cu școală bizantină. Stilul - moldovenesc clasic, plan trilobat ca la Voroneț.
Pictura interioară și exterioară - între septembrie 1595 și iulie 1596. Adică doar 10 luni pentru a picta întreaga biserică. Era performanță artistică imposibilă pentru epocă.
Pictorii - frații Ion și Sofronie, doi mari maeștri ai școlii de pictură moldovenești fondate de Petru Rareș la Suceava. Familii întregi de meșteri zugravi.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna în iarna lui 1595, în Bucovina înghețată cu temperaturi de -30°C, ca cei doi frați Ion și Sofronie să stea pe schele de lemn la 15 metri înălțime și să picteze pereții exteriori ai bisericii cu pigmenți minerali speciali, lucrând cu mănuși și pensule cu beţe lungi pentru a împiedica încheierea pigmenților - exact aceasta a fost dedicarea care a făcut posibilă "Scara Virtuților", capodopera neegalată a artei medievale ortodoxe.
Familia Movilă - destin politic spectacular după 1595. Datorită construirii și pictării mănăstirii Sucevița (gestul de pietate religioasă - Dumnezeu i-a răsplătit, conform tradiției populare).
Ieremia Movilă devine domn al Moldovei (1595-1606). Simion Movilă devine domn al Țării Românești (1601-1602). Gheorghe Movilă devine mitropolit al Moldovei.
Era prima dată în istorie când o singură familie controla toate cele trei poziții supreme - Moldova, Țara Românească, Mitropolia Moldovei. Chiar mai mult decât realizase Mihai Viteazul în 1600.
Movileștii - succesorii direcți ai lui Mihai Viteazul după asasinarea sa în 1601. Au preluat tronurile celor două Țări Românești. Pentru o scurtă perioadă - au refacut Marea Unire.
Atunci au fost construite zidurile masive ale Mănăstirii Sucevița. Era reședința de vară a familiei Movilă. Fortificată ca o cetate adevărată, în caz de atac otoman sau polonez.
Te-ai întrebat vreodată cum era să fii Ieremia Movilă, domnitor al Moldovei în vara lui 1605, să sosești cu garda domnească la Mănăstirea Sucevița pe care familia ta a construit-o, să te plimbi în jurul bisericii pictate de fratii Ion și Sofronie, să te oprești în fața "Scării Virtuților" pentru a-ți medita propriul drum spre Rai - exact aceasta era spiritualitatea profundă a Movileștilor, ultimii mari ctitori medievali ai Moldovei.
"Scara Virtuților" - capodopera. Singurul exemplu de astfel de scenă pictată exterior pe orice biserică din lume. Inspirată din lucrarea "Scala Paradisi" a Sfântului Ioan Climax (sec. VII).
Reprezentarea - dramatică. 30 de călugări urcă o scară mistică spre Rai. Cele 30 de trepte - cele 30 de virtuți creștine fundamentale (umilința, ascultarea, postul, rugăciunea, dragostea, milostenia, înțelepciunea etc.).
La baza scării - lumea pământească cu păcatele ei. Călugării încep urcarea cu speranță și frică. Pe trepte - îngeri care îi ajută. Demoni care îi împing în prăpastie.
Mulți călugări - cad de pe scară. Sunt înhățați de demoni cu cârlige. Trași în iadul reprezentat în partea de jos a frescei. Detalii cumplite - chinurile damnaților.
Doar cei mai puternici reușesc să ajungă în vârf. Acolo - Hristos cu brațele deschise. Coroana glorificării așteaptă pe sufletele ascetice care au reușit ascensiunea spirituală.
Era cea mai dramatică reprezentare iconografică ortodoxă a luptei dintre Bine și Rău. Cea mai impresionantă predică pictată din toată creștinătatea ortodoxă.
Tehnica picturii - secret pierdut. Pigmenți minerali naturali (verde de smarald, lapis lazuli, ocru, alb de plumb, negru de carbon). Liant - emulsie complexă cu albuș de ou, ulei de in, gălbenuș, ceară de albine.
Verde-smarald dominant - cel mai uimitor. Pigmentul - fabricat dintr-un mineral local rar, găsit doar în Bucovina. Niciodată nu s-a aflat secretul exact al formulei. Astăzi, restauratorii nu pot reproduce nuanța originală.
Rezistența la intemperii - miraculoasă. 430 de ani de iarnă bucovineană (-30°C, viscol, gheață), vară (+35°C, soare ultraviolet), ploi torențiale, ninsori, vânt - culorile "Scării Virtuților" sunt încă vibrante.
Niciun alt monument din Europa medievală nu a păstrat în această stare picturile exterioare. Frescele similare de la Voroneț, Moldovița, Humor - parțial deteriorate. Cele de la Pătrăuți, Arbore - foarte slabe.
Doar Sucevița - aproape integrală. 95% din pictura originală păstrată. "Testament al artei vechi moldovenești" - cum o numea istoricul francez Paul Henry.
Sfârșitul tragic al Movileștilor. Pe 13 iulie 1606 - Ieremia Movilă moare brusc, posibil otrăvit. Doamna Elisaveta (soția lui) - urmează cu Alexăndrel pe tron.
În 1607 - Simion Movilă (fratele) preia Moldova. Domnește 1 an. Moare otrăvit în iulie 1608. Familia - aproape exterminată sistematic.
În 1617, Doamna Elisaveta cu fiul Alexăndrel - prinși de turci și deportați la Constantinopol pentru robie. În semn de durere, Elisaveta își taie părul lung și îl trimite la Mănăstirea Sucevița.
Astăzi - părul Elisavetei este păstrat într-o capsulă de argint aurit la muzeul mănăstirii. Singurul "rămășit fizic" al doamnei moldovene.
Mănăstirea Sucevița - parțial pustie după 1620. Fiul lui Ieremia, Constantin Movilă - moare la 18 ani în 1611. Linia masculină - stinsă.
Ultima glorie - 1801. Egumenul Ghenadie dăruiește un iconostas baroc târziu, încă păstrat în biserică. Plus al doilea iconostas mai mic din 1805.
Restaurări succesive - 1958-1969 (de specialiști români). Apoi 1990-2000. Cele mai detaliate cercetări științifice ale picturii exterioare.
În anul 2010 - includerea Mănăstirii Sucevița pe Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial. Era ultima dintre cele 8 biserici moldovenești pictate adăugată oficial pe lista, după Voroneț, Humor, Moldovița, Arbore, Pătrăuți, Sf. Ioan din Suceava, Probota.
Vizitatori celebri - Prințul Charles al Angliei (mai 2003) - a făcut pe jos drumul de 15 km de la Sucevița la Putna. Era pelerinajul britanic privat al moștenitorului tronului care iubea Bucovina.
Astăzi, când ajungi cu mașina pe drumurile șerpuite ale Bucovinei și vezi pe valea râului Sucevița silueta cetății Mănăstirii cu zidurile sale de 6 metri înălțime și cele 5 turnuri diferite, e aproape imposibil să ne imaginăm că aici, în această așezare monahală modestă, se află "Scara Virtuților" - cea mai mare frescă religioasă pictată exterior care a supraviețuit din întreaga lume medievală, capodopera unică în creștinătate.
Iar când stai în fața peretelui nordic și privești detaliile celor 30 de trepte, ale celor 30 de călugări urcând spre rai, ale demonilor care îi târăsc în iad cu cârlige, ale lui Hristos cu brațele deschise primindu-i pe cei salvați - înțelegi că Mănăstirea Sucevița nu este doar un monument arhitectonic, este cel mai dramatic mesaj spiritual pictat al ortodoxiei medievale, păstrat 430 de ani de generații succesive de călugări care au protejat această capodoperă unică.
Cea mai mare ironie a istoriei artei mondiale - cea mai mare frescă religioasă pictată exterior din Europa medievală se află în Bucovina românească, într-o mănăstire modestă fundată de o familie de boieri moldoveni, supraviețuind 430 de ani la temperaturi extreme și fiind admirată zilnic doar de 200 de turiști pelerini, în timp ce mii de turiști vizitează zilnic frescele mai puțin impresionante de la Capela Sixtină din Vatican.
Mănăstirea Sucevița - "ultimul testament al artei moldovenești" cum o numea Paul Henry, monumentul cel mai uimitor al picturii bizantino-moldovenești care a supraviețuit miraculos vremurilor și încă predică tăcut, prin culorile sale dominate de verdele-smarald, vechiul mesaj creștin al ascensiunii spre rai prin virtutile celor 30 de trepte ale Scării Sfântului Ioan Climax.