În inima Bucureștiului, pe Bulevardul I.C. Brătianu, se înalță una dintre cele mai vechi și mai încărcate de istorie instituții ale României.
Spitalul Clinic Colțea. Primul spital din București. Plus primul așezământ medical laic din toată Țara Românească.
A fost construit pe 14 decembrie 1704. Plus a funcționat neîntrerupt din acea zi până astăzi - peste 320 de ani de tratare a pacienților, prin cele mai grele momente ale istoriei naționale.
Pentru un bucureștean care trece astăzi pe Bulevardul I.C. Brătianu și vede clădirea spitalului Colțea, este aproape imposibil de imaginat că aici, în același loc, se tratează pacienți de mai bine de trei secole.
Spitalul Colțea își leagă numele de o personalitate marcantă a vieții politice și culturale a Țării Românești - spătarul Mihai Cantacuzino.
Mihai Cantacuzino era unul dintre cei șase fii ai lui Constantin Cantacuzino - vornicul. Plus a fost spătar al Țării Românești la sfârșitul secolului al XVII-lea, sub domnia rudei sale Constantin Brâncoveanu.
În anul 1650, clucerul Colțea Doicescu construise pe acel loc o biserică-mănăstire de lemn. Plus de la el a rămas numele "Colțea", care s-a transmis întregului complex.
În 1701, Mihail Cantacuzino a construit biserica de piatră. Plus a început lucrările la întreg ansamblul care urma să devină Mănăstirea Colțea.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna, în Țara Românească a începutului de secol al XVIII-lea, să nu ai un spital pentru oamenii săraci - bolnavii erau lăsați să moară pe străzi sau erau tratați doar de moașe și de leacuri populare, fără nicio asistență medicală reală.
Mihai Cantacuzino fusese fascinat de un model italian celebru. Plus a comandat construirea unui așezământ de îngrijire a bolnavilor după modelul "Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti" din Veneția.
Spitalul din Veneția era, la acea vreme, una dintre cele mai moderne instituții medicale din lume. Plus Mihai Cantacuzino voia să aducă acel nivel de organizare medicală la București.
Spitalul Colțea a fost de la început un așezământ pentru săraci. Plus, în mod remarcabil, niciodată în cei peste 300 de ani de existență, această instituție nu a căpătat altă destinație.
La inaugurare, pe 14 decembrie 1704, spitalul avea doar 24 de paturi. Plus era dotat cu odăi pentru oaspeți și chilii pentru săraci.
Era un spital adevărat - cu medic, farmacist, surori medicale. În anul 1716 este menționat ca farmacist la Spitalul Colțea un anume Johann Stanislaus Gratovsky. Plus serviciile medicale erau gratuite pentru bolnavi.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un bucureștean sărac al secolului al XVIII-lea - bolnav, abandonat de familie, fără bani și fără speranță - să afle că există un loc unde poate fi primit și tratat fără să plătească nimic, doar pentru că un boier a vrut să-i ajute pe cei aflați la nevoie?
Spitalul a făcut parte din complexul Mănăstirii Colțea. Acolo se afla și celebrul Turn al Colței - la vremea sa, cea mai înaltă construcție din toată capitala.
Turnul Colței a fost, secole de-a rândul, simbolul Bucureștiului. Plus oferea o priveliște spectaculoasă asupra orașului. Din păcate, a fost demolat în secolul XIX și a rămas doar în fotografii și gravuri.
Pe lângă rolul medical, Spitalul Colțea a fost și un centru de educație. Aici a funcționat, până în 1867, o școală de română și slavonă. Plus a fost un loc de instruire pentru generații întregi.
Mai mult, Spitalul Colțea este considerat leagănul învățământului medical românesc. Aici a funcționat, încă din 1857, prima Școală Națională de Medicină și Farmacie a țării.
Amfiteatrul Spitalului Colțea datează din 1860. Plus în 1869 s-a înființat aici Facultatea de Medicină, care a funcționat în clădirile spitalului până în 1888.
De-a lungul deceniilor, Spitalul Colțea s-a extins continuu. Dacă în anul 1704 avea doar 24 de paturi, în 1848 ajungea la aproape 100. Plus în 1888 avea deja 210 paturi.
Între 1957 și 1980, în perioada comunistă, capacitatea spitalului a ajuns la 502 paturi. Plus instituția devenise una dintre cele mai mari unități medicale ale Bucureștiului.
Spitalul a supraviețuit cutremurelor devastatoare ale Bucureștiului - inclusiv celui din 1940 și celui din 1977. Plus bombardamentelor din timpul celor două războaie mondiale.
A trecut prin toate regimurile politice ale României - de la domnia fanarioților la cea regală, de la comunism la democrație - menținându-și mereu misiunea inițială: tratarea bolnavilor. Plus, niciodată, nu a fost transformat în altceva.
În fața spitalului, încă din 1869, stă cea mai veche statuie din București. Plus reprezintă chiar pe ctitorul spitalului - spătarul Mihai Cantacuzino.
Statuia a fost realizată din marmură de Carrara - una dintre cele mai prețuite pietre pentru sculptură. Plus a fost creată de Karl Storck, sculptorul de origine germană considerat întemeietorul școlii moderne de sculptură din România.
Prin titanii medicinei interne, ai chirurgiei și ai medicinei moderne românești au trecut pe la Colțea. Plus mulți dintre profesorii universitari care au pus bazele medicinei contemporane românești au lucrat în aceste săli.
În 2024, Spitalul Colțea a sărbătorit 320 de ani de la înființare. Plus a fost o ocazie de a reaminti rolul fundamental al acestei instituții în istoria medicinei românești.
Astăzi, Spitalul Clinic Colțea funcționează cu 315 paturi. Plus este o unitate medicală modernă, cu profil în special oncologic, dar care continuă tradiția începută acum peste trei secole.
Astăzi, când treci prin centrul Bucureștiului și vezi clădirea Spitalului Colțea, e greu să ne imaginăm că aceasta este una dintre puținele instituții din lume care funcționează neîntrerupt din 1704 - peste 320 de ani de tratare a pacienților, fără pauză.
Iar când te gândești că un boier al Țării Românești - spătarul Mihai Cantacuzino - a întemeiat acest spital pentru a-i ajuta pe săraci, după modelul Veneției, și că instituția lui a supraviețuit cutremurelor, războaielor și tuturor regimurilor politice ale României - înțelegi că adevărata moștenire a unui om nu se măsoară în titluri sau în averi, ci în binele pe care îl face altora și care continuă să rodească peste secole.
Cel mai vechi spital din sud-estul Europei încă funcțional - Spitalul Colțea din București, înființat pe 14 decembrie 1704 de spătarul Mihai Cantacuzino după modelul Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneția, instituție medicală pentru săraci, leagănul învățământului medical românesc cu prima Școală Națională de Medicină și Farmacie din 1857, funcțional neîntrerupt peste 320 de ani prin cutremure, războaie și schimbări de regim - dovada că o faptă bună, făcută cu credință, poate trăi peste secole, depășind în durată viața celor mai puternici împărați.