Pe dealurile din Moldova se produce vin de peste 2.000 de ani, iar Grasa de Cotnari era atât de prețuită încât Ștefan cel Mare

Sursa: Tolandosa

Pe dealurile din Moldova se produce vin de peste 2.000 de ani, iar Grasa de Cotnari era atât de prețuită încât Ștefan cel Mare o trimitea cadou sultanului otoman ca semn de pace, iar regii Poloniei o cereau explicit la mesele de gală.

Podgoria Cotnari, situată pe dealurile din județul Iași, la altitudini între 180 și 260 de metri, este cea mai veche regiune viticolă atestată documentar din România. Primele mențiuni despre viile de la Cotnari datează din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, la începutul secolului al XV-lea, dar vestigiile arheologice demonstrează că vița de vie creștea aici cu mult înainte de atestarea scrisă.

Ștefan cel Mare, cel mai mare domnitor al Moldovei, era un cunoscător și protector al viilor de la Cotnari. Croniciarii menționează că vinul de Cotnari era servit la toate mesele domnești și trimis ca dar diplomatic curților europene. Sultanul otoman primea butoaie de Cotnari ca ofrandă de pace. Regii Poloniei îl cereau la nunțile regale.

Soiul emblematic este Grasa de Cotnari, un soi autohton care nu crește nicăieri altundeva. Boabele se lasă pe coardă până la sfârșitul toamnei, când sunt atacate de mucegaiul nobil Botrytis cinerea, același care produce celebrele vinuri Tokaji din Ungaria și Sauternes din Franța. Rezultatul este un vin dulce, auriu, cu arome de miere, caisă și flori de tei.

Doar cei care au trăit pe dealurile Cotnarilor pot înțelege cu adevărat ce însemna culesul târziu, în noiembrie, când boabele aproape stafidite de mucegaiul nobil erau culese una câte una de pe coardă, iar dintr-un hectar întreg se obținea vin cât pentru câteva sute de sticle.

Alături de Grasă, la Cotnari se cultivă și alte soiuri vechi: Feteasca Albă, Frâncușa și Tămâioasa Românească. Combinația lor în proporții diferite creează vinuri cu caracter unic. Francezul Xavier Marmier scria în 1856 că vinul de Cotnari este "cel mai bun vin pe care l-am băut în viața mea". Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae, vorbea despre vinul de la Cotnari ca despre o comoară națională.

În perioada comunistă, podgoria a fost extinsă cu soiuri internaționale și orientată spre producția de masă. Calitatea a scăzut dramatic. Denumirea de origine a fost diluată. Abia după 2000, producătorii au revenit la soiurile autohtone și la metodele tradiționale de vinificație.

Te-ai întrebat vreodată de ce vinul de Cotnari nu este la fel de celebru ca Tokaji-ul unguresc sau Sauternes-ul franțuzesc, deși este făcut din același tip de boabe atacate de mucegai nobil și are o istorie cu secole mai veche?

Astăzi, podgoria Cotnari se întinde pe aproximativ 2.200 de hectare. A primit statutul de Denumire de Origine Controlată. Vinurile sunt exportate în Europa și America. Iar când destupi o sticlă de Grasă de Cotnari și simți aroma de miere și caisă, bei exact același vin pe care Ștefan cel Mare îl turna în cupele de argint la Suceava acum cinci secole. Puține lucruri în România au această continuitate.