În fiecare piață agroalimentară din România există un rând de bătrâni și bătrâne care vând ce au în grădină, trei legături de pătrunjel, o pungă de nuci și câteva ouă, iar produsele lor sunt mai bune decât orice găsești în orice supermarket din lume.
Sunt acolo de la 5 dimineața. Au venit cu autobuzul de la sat sau pe jos de la marginea orașului. Au în fața lor, pe o ladă de lemn sau pe un cearceaf, tot ce le-a dat grădina: roșii care miros a roșie adevărată, castraveți cu coaja aspră, ardei grași în trei culori, pătrunjel cu rădăcină. Și un borcan de miere, și o pungă de nuci din nuci proprii, și câteva ouă de la găinile din curte.
Nu au autorizație. Nu au casă de marcat. Nu au etichetă cu ingrediente. Nu au termen de valabilitate. Dar au ceva ce niciun supermarket nu are: produse crescute fără chimicale, culese azi dimineață, care au gust de ce trebuie să aibă gust.
Prețurile sunt modeste. O legătură de pătrunjel, un leu. Un kilogram de roșii, trei lei. Zece ouă, opt lei. Nu vând pentru profit. Vând pentru a mai avea un motiv să se trezească dimineața, pentru a mai vorbi cu cineva, pentru a mai simți că sunt utili.
Doar cei care au cumpărat roșii de la o bătrână din piață și le-au comparat cu cele din supermarket pot înțelege cu adevărat diferența. Nu este doar gustul. Este contactul uman. Bătrâna îți alege roșiile una câte una. Îți spune cum să le gătești. Îți pune una în plus "pentru noroc". Și te privește în ochi când îți dă restul.
Sunt ultimii producători adevărați. Nu cultivă pentru export, ci pentru ei și pentru tine. Grădina lor are 500 de metri pătrați. Udă cu găleata. Plivesc cu mâna. Nu știu ce e un pesticid. Tomate, ardei, vinete, dovlecei, fasole, ceapă, usturoi, totul crescut cum se creștea acum 100 de ani.
Relația dintre vânzător și cumpărător este personală. Bătrâna te recunoaște. Știe ce cumperi de obicei. Te întreabă de copii. Îți povestește despre nepoții ei. Te ceartă dacă nu ai mai venit de mult. Este un comerț care nu seamănă cu niciun alt comerț din lumea modernă.
Te-ai întrebat vreodată ce se va întâmpla cu piețele românești când ultimii bătrâni care vând legume din grădina proprie nu vor mai putea veni? Cine va mai vinde roșii care au gust de roșie, ouă de la găini care merg libere și miere nediluată?
Astăzi, supermarketurile cuceresc România sat cu sat. Lidl, Kaufland, Mega Image, Profi s-au extins în orașe mici și chiar în comune. Produsele sunt mai ieftine, mai disponibile, mai constante. Dar nu au gust. Și nu au suflet. Iar când ultimul bătrân din piață își va strânge lada de lemn și va pleca acasă pentru ultima dată, România va pierde nu doar niște legume, ci ultimul loc din societatea modernă unde comerțul mai era uman.