📜14 august 1916 – Noaptea în care România a intrat în Primul Război Mondial și armata română a trecut Carpații:
La 📜14 august 1916, după calendarul iulian folosit atunci în România – 27 august după calendarul gregorian, după doi ani de neutralitate, România lua una dintre cele mai importante hotărâri ale istoriei sale moderne: intra în Primul Război Mondial împotriva Austro-Ungariei, alături de Antantă.
Iar în noaptea de 14 spre 15 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului după calendarul folosit în România, trupele române au început să treacă Munții Carpați spre Transilvania.
Drumul către această noapte începuse cu doi ani înainte. La izbucnirea războiului, în 1914, România alesese neutralitatea, în timp ce societatea și clasa politică erau împărțite asupra taberei căreia țara trebuia să i se alăture.
Prim-ministrul Ion I.C. Brătianu a negociat îndelung cu Antanta, iar la 4/17 august 1916, România a semnat în secret o convenție politică și una militară cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia. Aliații recunoșteau revendicările României asupra unor teritorii ale Austro-Ungariei – între care Transilvania, Bucovina și Banatul, în limitele stabilite prin convenție – iar România se angaja să intre în război împotriva Austro-Ungariei.
Momentul hotărâtor a venit la 📜14 august 1916.
La Palatul Cotroceni, regele Ferdinand I a convocat Consiliul de Coroană. Alegerea avea și o profundă dimensiune personală: Ferdinand provenea din familia germană de Hohenzollern-Sigmaringen, dar a ales politica pe care o considera în interesul României.
În aceeași zi s-a hotărât mobilizarea generală, iar planul de campanie cunoscut drept „Ipoteza Z” prevedea concentrarea efortului principal al armatei peste Carpați, spre Transilvania.
Seara, la ora 20:45, ministrul României la Viena, Edgar Mavrocordat, a prezentat Ministerului de Externe austro-ungar nota prin care România declara război Austro-Ungariei.
După doi ani de neutralitate, România intrase oficial în Marele Război.
Vestea a produs o puternică emoție în țară. La București, atmosfera era dominată de entuziasm, speranță, dar și de neliniștea firească a unei țări care intra într-un război ale cărui urmări nimeni nu le putea prevedea.
În aceleași ore, hotărârea politică devenea acțiune militară.
În noaptea de 📜14 spre 15 august 1916, armata română a început să treacă frontiera austro-ungară prin 17 puncte ale Carpaților, de la zona Bucovinei până spre Orșova. Aproximativ 80% dintre trupele disponibile pentru operațiunile inițiale fuseseră orientate către frontul transilvănean.
Soldații au înaintat prin trecătorile munților spre Transilvania, unde trăiau milioane de români aflați atunci în cadrul Austro-Ungariei. În primele zile, trupele române au ocupat mai multe localități, iar în unele zone au fost întâmpinate cu entuziasm de populația românească.
Regele Ferdinand le transmisese ostașilor un ordin de zi în care vorbea despre trecerea steagurilor românești peste hotarele unde îi așteptau „frații noștri”, exprimând astfel semnificația națională atribuită campaniei.
România declarase însă război Austro-Ungariei, nu tuturor Puterilor Centrale în acea zi. Ca urmare a intrării sale în conflict, Germania, Imperiul Otoman și Bulgaria aveau să intre, la rândul lor, în război împotriva României.
Entuziasmul începutului avea să fie urmat de una dintre cele mai grele perioade din istoria țării.
Înfrângerea de la Turtucaia și contraofensiva Puterilor Centrale au determinat oprirea înaintării în Transilvania. Armata română a fost obligată să se retragă, Bucureștiul a fost ocupat, iar regele, guvernul și autoritățile centrale s-au refugiat în Moldova.
România avea însă să continue lupta, iar rezistența din Moldova și bătăliile din vara anului 1917 au împiedicat scoaterea completă a țării din război.
Drumul început la 📜14 august 1916 nu a fost, prin urmare, un marș neîntrerupt către România Mare. A trecut prin înfrângeri, ocupație, refugiu, epidemii și pierderi omenești considerabile. Nici rezultatul anului 1918 nu era cunoscut sau garantat în noaptea în care soldații au pornit peste munți.
Prăbușirea imperiilor și evoluțiile politice și militare aveau să creeze, doi ani mai târziu, condițiile pentru unirile din 1918: Basarabia, Bucovina și apoi Transilvania cu România, prin procese și hotărâri distincte, culminând simbolic cu Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
Iar trecerea Carpaților avea să rămână în memoria românilor și printr-un cântec devenit celebru:
„Treceți, batalioane române, Carpații…”
Povestea lui este mai interesantă decât pare. Cercetări bazate pe presa epocii au identificat versuri intitulate „Treceți batalioane!” publicate încă din 1915, iar cântecul a fost interpretat în același an la o festivitate școlară din București. Așadar, ideea trecerii batalioanelor peste Carpați exista în cântec înainte ca România să intre efectiv în război.
În noaptea de 📜14 august 1916, imaginea din versuri devenea realitate: batalioanele române chiar treceau Carpații spre Transilvania.
Forma amplă a cântecului pe care o cunoaștem astăzi nu este însă identică celei din epocă. Nucleul vechi a fost păstrat, iar alte strofe au fost adăugate și popularizate mult mai târziu. Tocmai de aceea, cântecul trebuie privit nu ca o relatare exactă a nopții de 14 august, ci ca unul dintre cele mai puternice ecouri culturale ale idealului care a însoțit generația războiului.
Astfel, 📜14 august 1916 rămâne mult mai mult decât data unei declarații de război.
În câteva ore, România a trecut de la neutralitate la război, Consiliul de Coroană a consfințit hotărârea, mobilizarea a fost declanșată, declarația de război a ajuns la Viena, iar soldații au pornit peste Carpați.
În acea noapte nimeni nu putea ști cât de greu avea să fie drumul și nici că, peste numai doi ani, harta României avea să arate cu totul altfel. Dar la 📜14 august 1916 fusese făcut unul dintre pașii decisivi ai acelui drum – iar îndemnul „Treceți, batalioane române, Carpații” avea să rămână peste generații legat de imaginea soldaților care au pornit atunci spre Transilvania.
🤗TOLANDOSA