A fost cea mai amplă confruntare din vara anului 1917 de pe frontul român, fiind continuarea în timp și spațiu a celei de la Mărăști.
S-a întins pe durata a 29 de zile, din care în 16 zile au fost desfășurate acțiuni militare semnificative. Pierderile suferite au fost mari în ambele părți. Armata 1 română a pierdut 27.410 de militari, 16% din efectivul inițial de 170.000 militari: 5.125 morți (125 de ofițeri, 5.000 trupă), 9.818 dispăruți (118 ofițeri, 9.700 trupă) și 12.467 răniți (367 ofițeri, 12.100 trupă). Armata 4 rusă a pierdut 25.620 de militari: 7.083 morți, 8.167 dispăruți și 10.400 răniți. Puterile Centrale au evitat să dea cifre oficiale asupra pierderilor suferite, estimându-se că numai pierderile suferite de Armata 9 germană se ridică la 60-65.000 militari (morți, răniți sau dispăruți). Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul român și să treacă la defensivă. Obiectivele propuse, scoaterea României din război și ajungerea în sudul Ucrainei, nu au putut fi atinse, grație în primul rând rezistenței eroice a forțelor române.
Deviza rămasă în istorie
Expresia „Pe aici nu se trece!”, lansată de militarii români în timpul luptelor de la Mărășești, a devenit simbolul suprem al rezistenței naționale în Primul Război Mondial. Ea reflecta hotărârea soldaților de a apăra ultimul colț de pământ românesc rămas neocupat de trupele Puterilor Centrale.
Eroismul de la Mărășești
Iată elementele esențiale care au definit această bătălie istorică:
- Maniu Căpitan Ecaterina Teodoroiu: Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu”, a căzut la datorie la scurt timp după încheierea bătăliei, pe 22 august 1917, în fruntea plutonului său din Regimentul 43/59 Infanterie, în timpul luptelor din zona Varnița.
- Contraatacul Căpitanului Grigore Ignat: În confruntările de la Răzoare, Compania de Mitraliere condusă de căpitanul Grigore Ignat a rezistat până la ultimul om în fața valurilor succesive de atacatori germani, sacrificiul lor blocând avansul inamic.
- Artileria și Cooperarea Româno-Rusă: Eficiența artileriei române, reorganizată sub coordonarea Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, a jucat un rol crucial în oprirea ofensivei feldmarșalului August von Mackensen.
- Bătălia de la Oituz: Desfășurată în paralel (8-22 august 1917), bătălia de la Oituz a împiedicat încercarea Armatei 1 austro-ungare de a pătrunde prin trecătorile Carpaților în spatele trupelor române de la Mărășești.
Urmările Politice și Militare
Deși Bătălia de la Mărășești a reprezentat o victorie strategică defensivă uriașă pentru armata română, contextul geopolitic s-a deteriorat rapid. Prăbușirea Imperiului Rus în urma Revoluției Bolșevice din toamna anului 1917 a lăsat România complet izolată pe Frontul de Est. Fără sprijinul aliatului rus, statul român a fost forcing ulterior să semneze Armistițiul de la Focșani (decembrie 1917) și, ulterior, Pacea separată de la București (mai 1918).
În prezent, Sacrificiul celor peste 27.000 de soldați români este comemorat la Mausoleul de la Mărășești, ridicat în cinstea eroilor care au oprit înaintarea armatelor germane în vara anului 1917.