Enigma tunelurilor subterane din orașele României: Cine le-a săpat și ce secrete păzesc de sute de ani?
Legendele urbane și cercetările istorice confirmă existența unor vaste rețele de tuneluri, hrube și catacombe sub multe dintre marile orașe ale României. Deși folclorul le atribuie adesea dimensiuni fabuloase – cum ar fi tuneluri care traversează Dunărea pe sub albie sau rute subterane de zeci de kilometri între castele – realitatea istorică este dictată de nevoi practice: comerț clandestin, supraviețuire și apărare militară.
Iată principalele orașe cu rețele subterane cunoscute, cine le-a construit și scopul lor real:
1. Focșani: „Orașul de sub oraș” și evaziunea fiscală
Focșaniul ascunde una dintre cele mai întinse rețele subterane din România, o adevărată pânză de păianjen de tuneluri care legau pivnițele caselor boierești.
- Cine le-a săpat: Negustorii bogați și boierii, în secolele XVIII și XIX. Orașul era împărțit între Moldova și Țara Românească (pe râul Milcov), având vame separate.
- Secretele păzite: Tunelurile erau folosite în principal pentru contrabandă, evitarea taxelor vamale și ascunderea averilor și a mărfurilor de valoare din calea haiducilor sau a perceptorilor de taxe. În caz de invazie, serveau drept refugiu.
2. Brăila și Galați: Hrubele de la Dunăre
Fiind porturi de importanță strategică, ambele orașe sunt împânzite de „hrube” – galerii subterane masive, zidite din cărămidă. La Brăila, rețeaua a fost atât de vastă încât surpările de teren din perioada modernă au scos la iveală porțiuni întregi de oraș subteran.
- Cine le-a săpat: Inițial turcii, în perioada pașalâcului (în special la Brăila, pentru a ascunde pulberea și armamentul), și ulterior marii comercianți de cereale și vinuri din secolul XIX.
- Secretele păzite: Turcii le foloseau pentru a transporta discret bogățiile și aurul spre corăbiile de pe Dunăre, ferindu-se de atacuri. Mai târziu, negustorii români și greci le-au extins pentru a depozita vin, grâne și mărfuri de contrabandă. O legendă locală susține că o hrubă principală traversa Dunărea pe sub apă până în Dobrogea, deși tehnic acest lucru era imposibil la acea vreme.
3. București: De la Curtea Veche la labirintul comunist
Subsolul Capitalei este un amestec de catacombe medievale, pivnițe negustorești și buncăre moderne.
- Cine le-a săpat: Domnitorii Țării Românești (începând cu Vlad Țepeș și continuând cu epocile fanariote), boierii și, mult mai târziu, regimul Nicolae Ceaușescu.
- Secretele păzite: În zona Centrului Vechi (Hanul lui Manuc, Lipscani), tunelurile făceau legătura între prăvălii și Curtea Domnească, permițând evacuarea rapidă a domnitorului în caz de asediu sau revoltă. În secolul XX, vechile rute au fost completate de rețeaua subterană a Casei Poporului, concepută pentru a-i asigura dictatorului Nicolae Ceaușescu rute sigure de evacuare și buncăre antiatomice, conectate la rețeaua de metrou.
4. Brașov și cetățile transilvănene
Spre deosebire de sudul și estul țării, unde tunelurile aveau un puternic rol comercial, în Transilvania galeriile subterane erau eminamente militare.
- Cine le-a săpat: Breslele de meșteșugari și autoritățile militare medievale.
- Secretele păzite: Sub vechiul Brașov (și sub Muntele Tâmpa) există galerii care legau bastioanele și turnurile de apărare. Acestea permiteau aprovizionarea cu muniție și mutarea trupelor fără ca apărătorii să fie expuși focului inamic, dar și evacuarea civililor în timpul asediilor otomane sau tătare.
În esență, constructorii acestor enigme subterane au fost domnitorii, negustorii și constructorii militari. Secretele lor nu au fost nici fenomene paranormale, nici comori magice, ci averi palpabile, rute de fugă pentru supraviețuire, strategii de evitare a taxelor și, nu în ultimul rând, paranoia războiului. Astăzi, majoritatea acestor tuneluri sunt astupate, surpate sau inundate, așteptând să fie consolidate și introduse în circuitele turistice.
Sursa: tolandosaIstorie