Romanii au cucerit doar 14% din teritoriul locuit de daci, restul populației dacice a trăit liberă în afara provinciei Dacia timp de 165 de ani de ocupație romană, iar dacii liberi sunt strămoșii pe care românii îi invocă de fiecare dată când vor să spună că nu se supun nimănui.
Provincia romană Dacia, creată de Traian în 106 după Hristos, ocupa doar o parte din teritoriul locuit de daci. Cuprindea Transilvania, Banatul și Oltenia. Dar daci trăiau și în Moldova, în Maramureș, în Crișana, în Muntenia de est și în Câmpia Tisei. Aceste teritorii nu au fost niciodată cucerite de Roma.
Dacii liberi, cum îi numesc istoricii, au continuat să trăiască după propriile legi, cu propriile structuri sociale și cu propria religie în afara graniței romane. Erau triburi organizate care atacau frecvent provincia romană, forțând romanii să mențină garnizoane puternice pe limes.
Dintre triburile dacice libere, cele mai importante erau carpii din Moldova, costobocii din zona Carpaților Orientali și dacii liberi din Câmpia Tisei. Carpii au fost atât de agresivi încât au atacat provincia Dacia de mai multe ori, forțând imperiul să lanseze campanii de represalii.
Doar cei care au studiat harta provinciei romane Dacia suprapusă pe harta actuală a României pot înțelege cu adevărat cât de mic era teritoriul cucerit efectiv. Transilvania și Banatul sunt în imperiu. Dar Moldova, Maramureșul, jumătate din Muntenia și toată Câmpia de Vest sunt în afara lui.
Retragerea romană din Dacia în 271 după Hristos a fost un moment unic în istoria imperiului. Roma a abandonat o provincie întreagă, retrăgând legiunile și administrația la sud de Dunăre. Motivele sunt disputate: presiunea triburilor migratoare, costurile de apărare prea mari, instabilitatea politică la Roma.
Ce s-a întâmplat cu populația după retragere este cel mai mare mister al istoriei românești. Istoricii români susțin continuitatea: populația romanizată a rămas și s-a amestecat cu dacii liberi și cu migratorii, formând poporul român. Istoricii unguri contestă: susțin că românii au migrat din Balcani în Evul Mediu.
Te-ai întrebat vreodată de ce românii se identifică mai mult cu dacii liberi decât cu cei cuceriți, și de ce mitul rezistenței și al libertății este mai puternic decât mitul romanizării și al civilizației?
Mitul dacului liber a fost cultivat de-a lungul secolelor. Eminescu scria despre daci ca despre un popor liber și curajos. Istoriografia comunistă a amplificat mitul până la absurd. Dar dincolo de propagandă, există un adevăr simplu: majoritatea teritoriului dacic nu a fost niciodată cucerit de Roma. Și asta nu este mit, este geografie.
Astăzi, când un român spune cu mândrie că este "dac liber" și că "noi nu ne supunem nimănui", invocă un strămoș real, nu imaginar. Un strămoș care a trăit liber la nord și la est de granița romană, care nu a plătit niciodată taxe la Roma și care nu a fost niciodată cetățean al imperiului. Iar dacă această moștenire a influențat caracterul românesc, cu bune și cu rele, este o discuție pe care fiecare generație o poartă cu ea însăși.
