Un moldovean cu o cicatrice pe nas traversa Siberia pe cal în 1675 și ajungea la curtea împăratului Chinei, fiind unul dintre primii europeni care descria China în detaliu, cu 200 de ani înainte ca Occidentul să descopere Extremul Orient.
Nicolae Milescu Spătarul s-a născut în 1636 în Vaslui, într-o familie de boieri moldoveni. A primit o educație excepțională pentru epoca sa: vorbea latină, greacă, rusă, turcă și slavonă. Cicatricea de pe nas, care i-a dat porecla de Spătarul, era rezultatul unui atac cu sabia din tinerețe, când i s-a tăiat vârful nasului într-o dispută politică.
Destinul l-a purtat departe de Moldova. După ce a căzut în dizgrația domnitorului, a fugit la Istanbul, apoi la Moscova. Țarul Alexei Mihailovici l-a remarcat și l-a angajat ca translator și diplomat. În 1675, țarul l-a trimis ca ambasador la curtea împăratului Kangxi al Chinei.
Călătoria a durat 3 ani. Din Moscova, Milescu a traversat întreaga Siberie pe cal și pe râuri, prin păduri neexplorate, prin stepe înghețate, prin teritorii controlate de triburi nomade. A parcurs peste 10.000 de kilometri, documentând totul în jurnalul său de călătorie.
Doar cei care au citit jurnalul lui Milescu și au urmărit traseul pe hartă, de la Moscova prin Siberia până la Beijing, pot înțelege cu adevărat dimensiunea a ceea ce a realizat un moldovean din Vaslui acum 350 de ani, fără avion, fără tren și fără GPS.
La Beijing, Milescu a fost primit de împăratul Kangxi. Negocierile diplomatice au durat luni de zile. Milescu a descris curtea imperială, obiceiurile, arhitectura, religia și viața cotidiană a Chinei cu o precizie pe care puțini europeni ai epocii o egalau.
Jurnalul său de călătorie, Descrierea Chinei, este un document de o valoare excepțională. Descrie geografia, fauna, flora, orașele, templele și obiceiurile chineze. Este una dintre cele mai detaliate descrieri ale Chinei scrise de un european în secolul al XVII-lea.
Te-ai întrebat vreodată de ce un boier moldovean din Vaslui, cu nasul tăiat și cu cicatrice pe față, a ajuns ambasadorul Rusiei în China în 1675? Pentru că într-o epocă în care un om educat era o raritate, un om care vorbea 6 limbi era o comoară. Și Milescu vorbea 6 limbi.
Milescu a mai scris și alte opere importante. Vechiul Testament a fost tradus de el în limba română, lucrare terminată în 1668. A scris tratate teologice, geografice și istorice. A fost unul dintre cei mai erudiți români ai secolului al XVII-lea.
Astăzi, numele lui Nicolae Milescu Spătarul apare pe câteva străzi și pe o școală din Vaslui. Puțini români îl știu. Și mai puțini știu că un moldovean cu cicatrice pe nas a traversat Siberia pe cal și a ajuns la curtea împăratului Chinei acum 350 de ani. Într-o epocă în care majoritatea europenilor nu călătoreau mai departe de orașul vecin, un om din Vaslui a ajuns la capătul lumii. Și a scris despre ce a văzut acolo, pentru ca noi să știm.
Această călătorie monumentală a redefinit modul în care Europa a privit Orientul pentru prima dată. Când Nicolae Milescu Spătarul s-a întors la Moscova, în 1678, nu a adus doar rapoarte diplomatice, ci o operă enciclopedică ce a pus temeliile sinologiei europene moderne. Descrierea Chinei și Jurnalul de călătorie prin Siberia au devenit rapid lecturi obligatorii pentru cancelariile și savanții din Occident, care au tradus scrierile sale în latină, germană și franceză, privindu-le mult timp drept singura sursă de încredere despre Imperiul Celest.
Dincolo de uriașul său aport diplomatic și științific, destinul lui Milescu rămâne o mărturie vie a puterii extraordinare a educației și a curajului dus la extrem. Un boier izgonit din propria țară a reușit, prin forța minții și a poliglotismului său, să devină un punte între două lumi gigantice ale epocii, Rusia și China, lăsând posterității o moștenire culturală inegalabilă. La trei secole și jumătate de la acea expediție legendară prin stepe înghețate și curți imperiale fastuoase, povestea lui merită cu prisosință să depășească granițele manualelor de istorie și să devină un motiv de mândrie națională — dovada că un om din Vaslui a ajuns la capătul lumii și a întors privirea Europei spre viitor.
Sursa: tolandosa 🇷🇴Istorie