Enigma lui Dracea armașul: cine a fost, în realitate, tatăl lui Mihnea cel Rău?
În istoriografia Valahiei de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, una dintre cele mai controversate probleme rămâne cea a originii domnului Mihnea, supranumit de contemporani cel Rău, care a domnit între anii 1508 și 1509. Se știe cu certitudine că a fost fiul nelegitim al lui Vlad Țepeș, informație confirmată atât de izvoarele otomane, cât și de cele maghiare. Astfel, într-un hrisov al regelui Ungariei Vladislav al II-lea Iagello, din 21 iulie 1508, este menționat „quodam filio condam Vlad vojevode Mihne vocato” (traducere: fiul răposatului voievod Vlad, numit Mihnea). Totuși, într-o serie de narațiuni interne valahe, în primul rând în Viața Sfântului Nifon, redactată de Gavriil Protul în jurul anilor 1520–1521, precum și în cronici mai târzii, tatăl lui Mihnea este numit altfel: Dracea armașul din Mănești. Această discrepanță a generat o lungă dezbatere în istoriografie: se ascunde oare sub acest nume neobișnuit însuși Vlad Țepeș, iar titulatura de armaș nu este decât o deformare a supranumelui?
Mărturiile izvoarelor: fiul lui Dracea armașul în loc de fiul lui Țepeș
În cea mai veche copie păstrată a Vieții Sfântului Nifon (un manuscris din secolul al XVIII-lea, dar provenit dintr-un original mult mai vechi) citim: „Mihnea, feciorul Dracei armașul”.
Cronica cunoscută sub numele de Istoria Valahiei 1290–1690 (Cronica Cantacuzinească) consemnează, de asemenea, că în anul 1508 boierii „puseră domn in scaunul țării pre Mihnea, feciorul Dracii armașul”. Unele variante ale textului sunt și mai explicite: „Io Mihnea voevod cel Rău, feciorul Dracii armașul din Mănești”. În sfârșit, cronica atribuită lui Radu Popescu notează: „Mihnea, feciorul Dracii armașul den Mănești”. Astfel, un întreg grup de izvoare provenite din mediul boierilor Craiovești, adversarii lui Mihnea, îl prezintă constant drept fiul lui Dracea, nu al lui Vlad Țepeș.
O identificare greșită: Dracea este Vlad Țepeș?
Unii cercetători, precum Pavel Chihaia și Ștefan Andreescu, au încercat să identifice pe Dracea cu Vlad Țepeș, pornind de la faptul că ambele nume au rădăcina drac și că satul Mănești ar fi fost o moșie ereditară a Drăculeștilor. Totuși, această ipoteză nu rezistă unei analize critice. În primul rând, în Valahia supranumele Dracula (sau Drăculea) nu a fost folosit pentru Vlad Țepeș în timpul vieții sale; el a fost preluat de autorii pamfletelor săsești și răspândit în Europa Centrală. În documentele interne, domnul este numit simplu Vlad voievod sau, pentru a fi deosebit de tatăl său, Vlad cel Tânăr. În al doilea rând, dregătoria de armaș (de la armaș, supraveghetor al execuțiilor și păstrător al armelor de foc) a fost introdusă chiar în vremea lui Vlad Țepeș, însă aceasta nu înseamnă că el însuși a ocupat această funcție. În sfârșit, în hrisoavele emise de Mihnea și de urmașii săi, acesta este numit fără excepție fiul lui Vlad voievod, niciodată fiul lui Dracea. Prin urmare, identificarea lui Dracea cu Vlad Țepeș este rezultatul unei asemănări onomastice superficiale și al caracterului partizan al izvoarelor provenite din tabăra Craioveștilor, ostilă lui Mihnea.
Dracea armașul, o personalitate istorică reală
Dracea din Mănești a existat însă în mod incontestabil. O dovadă directă se găsește într-o scrisoare a domnului Radu cel Frumos către magistratul Brașovului, datată în anii 1474–1475. În acest document, referitor la restituirea bunurilor boierilor refugiați în Transilvania din calea turcilor, Radu scrie: „Și ce vă va spune domnia mea Dracea, credeți-l pe el, căci sunt cuvintele domniei mele”.
Aici, Dracea apare ca trimis de încredere al domnului, un slujitor boieresc apropiat Curții. Deși dregătoria sa nu este menționată, este foarte probabil să fie același armaș. Alte persoane cu acest nume nu sunt atestate în Valahia în a doua jumătate a secolului al XV-lea. În consecință, Dracea a fost un boier real, apropiat Curții domnești, stăpânul satului Mănești de pe râul Colentina (astăzi în perimetrul orașului Buftea, în apropiere de București). El a devenit soțul oficial al mamei lui Mihnea, iar Mihnea, fiind copilul nelegitim al lui Vlad Țepeș, a fost crescut în casa lui Dracea și i-a moștenit întreaga avere, satul Mănești.
Moștenirea lui Dracea: satul Mănești și dinastia Mihneștilor
Faptul că satul Mănești a trecut de la Dracea la Mihnea este confirmat de o serie întreagă de documente din secolul al XVI-lea. Nepotul lui Mihnea, domnul Alexandru al II-lea Mircea (a domnit între 1568 și 1577), într-un hrisov de danie din 15 iunie 1577, prin care dăruia acest sat noii Mitropolii întemeiate de lângă București, precizează în mod explicit: „satul Mănești de pe Colentina, cu tot hotarul; pentru că s-a aflat dedina domniei mele de la bunicul domniei mele Mihnea voievod”.
Mai târziu, la 28 iulie din același an, el reînnoiește dania în favoarea Mănăstirii Sfânta Treime (viitoarea Mănăstire Radu Vodă), subliniind din nou: „moștenire de la bunicul său, Mihnea voievod”. Fiul lui Alexandru al II-lea, Mihnea Turcitul, în hrisoavele din 14 și 18 mai 1580, confirmă aceste danii și precizează gradul de rudenie: „de moștenire de la străbunicul domniei mele, răposatul Mihnea voievod”.
Iar în anul 1620, domnul Gavril Movilă, restaurând mănăstirea, amintește și el că satul Mănești era „de baștină de la strămoșul Mihnii voievod (Turcitul), Mihnea vodă cel Bătrân”. Astfel, cinci generații de urmași ai lui Mihnea (Mihnea însuși, fiul său Mircea al III-lea, nepotul Alexandru al II-lea, strănepotul Mihnea Turcitul și stră-strănepotul Radu Mihnea) au stăpânit neîntrerupt acest sat ca moșie ereditară, lucru care ar fi fost imposibil dacă Mihnea nu l-ar fi moștenit de la tatăl său vitreg, Dracea, și nu de la tatăl său biologic, domnul Vlad Țepeș, întrucât domeniile domnești erau, de regulă, confiscate odată cu schimbarea domniei.
Contextul onomastic: numele Dracea în spațiul balcano-romanic
Este important de subliniat că numele Dracea și variantele sale (Dracul, Dracula, Drăculea, Draculus) nu erau deloc unice și nu aveau neapărat legătură cu supranumele lui Vlad Țepeș. În limba română, cuvântul drac și-a păstrat sensul de diavol (spre deosebire de celelalte limbi romanice, unde desemnează dragonul), însă acest lucru nu a împiedicat folosirea lui pe scară largă ca nume personal sau poreclă.
În documentele din Valahia și Moldova din secolele al XVI-lea și al XVII-lea apar numeroși Dracea, Dracula și Drăculești, atât boieri, cât și oameni de rând. De pildă, într-un hrisov din 6 iunie 1528 sunt menționați fiii lui Dracea, în 1531 apare un Dracea din Leova de Jos, iar în 1550 este amintit Dracea cu copiii săi. În Moldova, numele Dracea era purtat de solul lui Bogdan al III-lea trimis la regele Poloniei în anii 1505–1506. Numele apare și mai frecvent la românii balcanici: în Dalmația, Bosnia și Muntenegru sunt atestate forme precum Draculus, Drakulovići, Drakula și altele. Prin urmare, numele lui Dracea din Mănești nu reprezintă un pseudonim al lui Vlad Țepeș, ci un nume boieresc obișnuit în Valahia, fapt care infirmă pe deplin încercările de identificare a celor două personaje.
Concluzie: dezlegarea unei confuzii vechi de secole
Ne aflăm, așadar, în fața unui caz clasic în care caracterul tendențios al izvoarelor târzii, provenite din mediul Craioveștilor, care urmăreau compromiterea lui Mihnea, a generat o genealogie eronată, iar cercetătorii de mai târziu, atrași de asemănările onomastice, au amplificat această confuzie. În realitate, Dracea armașul a fost soțul mamei lui Mihnea, în casa căruia a crescut fiul nelegitim al lui Vlad Țepeș. El a fost cel care i-a lăsat fiului său vitreg singura moștenire, satul Mănești, care a trecut apoi în stăpânirea urmașilor lui Mihnea și a devenit baza materială a ascensiunii dinastiei Mihneștilor în secolul al XVI-lea. Acest fapt este documentat fără echivoc, iar astăzi, datorită unei analize atente a izvoarelor, putem distinge definitiv personalitatea istorică reală a lui Dracea armașul de imaginea legendară a lui Vlad Țepeș.
#MihneaCelRău, #VladȚepeș, #Valahia, #DraceaArmașul, #IstorieMedievală, #EvulMediu, #SecolulXVI, #Genealogie, #DocumenteIstorice, #Cronici, #Drăculești, #Mihnești, #IstoriaRomâniei, #Mănești, #AdevărulIstoric
