A calculat dimensiunea Pământului cu ajutorul unui simplu băț. În anul 240 î.Hr.
Egipt. Orașul Syene — în apropierea locului unde astăzi se înalță barajul de la Aswan.
Un grec pe nume Eratostene aflase despre un fenomen neobișnuit: în ziua solstițiului de vară, la Syene, soarele se afla aproape perfect la zenit. Razele sale pătrundeau până în adâncul fântânilor, fără să lase aproape nicio umbră.
Însă la Alexandria, unde trăia Eratostene — la sute de kilometri mai la nord — umbrele existau. Chiar în aceeași zi, la aceeași oră.
Faptul că Pământul are o formă sferică era deja cunoscut savanților greci înaintea lui; această idee fusese acceptată în lumea științifică încă din vremea lui Aristotel. Dar nimeni nu încercase până atunci să determine cât de mare este această sferă.
Eratostene și-a propus să afle.
A înfipt un stâlp vertical în Alexandria și, în ziua solstițiului, a măsurat unghiul umbrei proiectate. Rezultatul a fost de aproximativ 7,2 grade — adică aproape 1/50 dintr-un cerc complet.
De aici înainte, totul a devenit matematică. Dacă diferența de unghi dintre cele două orașe reprezenta 1/50 din circumferință, atunci și distanța dintre ele trebuia să fie 1/50 din circumferința Pământului. Înmulțind această distanță cu 50, obținea perimetrul întregii planete.
Distanța dintre Alexandria și Syene a preluat-o din datele existente despre drumurile dintre orașe — sursele istorice diferă în privința metodei exacte de măsurare.
Rezultatul, transpus în unitățile moderne, varia între aproximativ 39.000 și 46.000 de kilometri, în funcție de lungimea exactă a „stadiului” folosit ca unitate de măsură. Valoarea acceptată astăzi este de 40.075 de kilometri la ecuator.
Marja exactă de eroare rămâne dificil de stabilit. Însă ceea ce impresionează cu adevărat este metoda: să calculezi dimensiunea unei planete folosindu-te doar de un băț, o umbră și puțină logică — fără niciun instrument modern.
Eratostene era conducătorul Marii Biblioteci din Alexandria. Colegii îl porecliseră „Beta” — al doilea — sugerând că era remarcabil în toate domeniile, dar neegalat în niciunul. A realizat unul dintre primele atlase ale cerului înstelat și a scris lucrări despre geografie și matematică.
Totuși, tocmai această demonstrație — o umbră proiectată de un băț și o idee genială — i-a asigurat locul în istorie.