Când marele rabin Meșulam Zalman Fränkel a inaugurat Sinagoga Mare la Rosh Hashanah 1847, comunitatea evreilor polonezi din București își primea oficial cel mai impresionant lăcaș de cult din toată Țara Românească.
În anii 1846-1941, comunitatea evreiască din București era una dintre cele mai prospere ale Estului Europei. Cu 50.000 de membri în 1930. Cu 13 sinagogi mari și zeci de mici. Cu un întreg cartier evreiesc care se întindea de la Splaiul Dâmboviței la Calea Văcărești.
În centrul acestui cartier - Sinagoga Mare. Construită în 1845-1846. Inițial cunoscută ca "Sinagoga Poloneză" - ridicată de evreii așkenazi proveniți din Polonia. Pe strada Vasile Adamache (atunci numită Strada Sinagogii).
Era oficial primul mare edificiu de cult al comunității ashkenaze din București. Plus cel mai mare lăcaș de rugăciuni evreiesc al Capitalei pentru aproape 20 de ani (1847-1866), până la construirea Templului Coral mai mare.
Pe acest loc - conform tradiției - existaseră anterior 4 mici lăcașe de cult iudaice ridicate de diverse bresle de meseriași. Comunitatea în creștere - avea nevoie de un templu impresionant.
Decizia construirii - 1844. Comunitatea evreilor "lehi" (din Polonia) din București decide să ridice un mare templu. Costul total - 50.000 lei aur (sumă enormă pentru epoca). Plus donații generoase ale negustorilor evrei bogați.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna să fii evreu polonez în Bucureștii anului 1846, să asiști la inaugurarea propriei tale sinagogi noi - cea mai mare a Țării Românești - cu rabinul Meșulam Zalman Fränkel și rabinul Zalman Barav care țineau prima slujbă oficială la Rosh Hashanah, simțind că pentru prima dată în istoria locală, comunitatea evreiască avea casa ei adevărată de rugăciune.
Arhitectura - mixt de stiluri baroc și rococo. Cu boltă semicilindrică cu structură de lemn pe șipci și trestie. Fațada principală pe latura vestică - încadrată de pilaștri adosați. Plus elemente neoclasice și orientale.
Decoratiunile - somptuoase. Cupola mare. Vitralii colorate. Două coloane masive la intrare. Plus fronton triunghiular. Inscripția în ebraică deasupra intrării.
Interiorul - bogat în decorații. Galeria Femeilor pentru tradiția iudaică. Plus Arca Sfântă (Heichal) - locul unde sunt păstrate sulurile Torei. Plus Candelabrul central (Menorah). Plus plăci comemorative.
Mărimea inițială - 800 locuri pentru rugăciuni. Pentru o comunitate ashkenaze care, în 1850, număra în București 8.000 evrei (creștere până la 76.480 evrei în 1930).
În 1910 - lucrări de restaurare majore. Altarul refăcut. Arhitectul - Petre Antonescu. Ironia istoriei - același arhitect care a proiectat Primăria Capitalei, Cazinoul din Constanța, Cazinoul din Sinaia.
Era cea mai bizară coincidență arhitecturală - arhitectul ortodox român care va proiecta peste 30 de ani Patriarhia Ortodoxă Română, refăcea altarul Sinagogii Mari Ashkenaze din București în 1910. Tolerance religioasă reală în România pre-1940.
Sinagoga - locul oficial al evenimentelor majore ale comunității. Căsătoriile cele mai prestigioase. Bar Mitzvah ale fiilor negustorilor bogați. Plus funeraliile rabinilor importanți. Plus sărbătorile mari iudaice - Rosh Hashanah, Yom Kippur, Pesach, Hanukkah.
În 1910 - aici a funcționat și "Școala Israeliților Pământeni" - prima școală oficială a evreilor din București. Învățământ în limbile ebraică, idiș, română și franceză. Plus educație religioasă pentru noile generații.
Lista rabinilor celebri ai Sinagogii Mari include pe Dr. Meyer Abraham Halevy (rabin între 1926-1935). Plus rabinul Yehoshua Eisenstadt. Plus rabinul Shlomo Eli Shapiro. Toate personalități religioase recunoscute internațional.
În perioada interbelică - comunitatea evreiască din București era cea mai mare din Estul Europei post-Holocaust. 76.480 evrei oficiali în 1930. 25% din populația orașului în anumite cartiere (Văcărești, Dudești, Vitan).
Sinagoga Mare era centrul vital. Plus alte 13 sinagogi mari din București - Templul Coral (1866, după modelul Sinagogii Templegasse din Viena), Sinagoga "Unirea Sfântă" (Croitorilor), Sinagoga "Credința", Sinagoga "Ajutorul", Sinagoga Bet Hamidraș (1812) și altele.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru o familie evreiască ortodoxă din mahalaua Văcărești în noaptea de Pesach a anului 1925, să mergi pe strada Calea Văcărești spre Sinagoga Mare, să asiști la slujba pascalei tradiționale a rabinului Halevy, să cânți piesele liturgice împreună cu 800 alți evrei din comunitate? Pentru că în anii '20, Bucureștiul evreiesc era cu adevărat capitala spirituală a Estului Europei.
Pogromul de la București - ianuarie 1941. Rebeliunea legionară. Sinagoga Mare - devastată. Cărțile sfinte arse. Decorațiunile distruse. Plus 122 evrei români uciși în pogromul de 21-23 ianuarie 1941.
Plus Sinagoga "Cahal Grande" - cea mai impresionantă a Bucureștiului - este incendiată complet și distrusă pentru totdeauna. Plus Templul Coral - sever avariat. Era cel mai mare atac antisemitic al perioadei pre-Holocaust din România.
Sinagoga Mare - reparată parțial. Continuă să funcționeze în anii '40-'70. Plus consolidare în 1980 (după cutremurul din 4 martie 1977 care avariează multe clădiri).
Sistematizarea ceaușistă din anii '80 - cea mai mare amenințare. Cartierul evreiesc din zona Văcărești, Dudești și Vitan - sistematizat. 7 km² demoliți. Mii de case dispărute.
Sinagoga Mare - aproape demolată. Salvată miraculos. Conform versiunii oficiale - datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Plus intervenția secretă a Statului Israel prin canalele diplomatice.
Era în 1985 - chiar înainte de demolarea finală - când Ceaușescu primește pe Edgar Bronfman, președintele World Jewish Congress, care îl roagă să salveze Sinagoga Mare. Decizia - schimbare la ultimul minut. Sinagoga - împrejmuită cu blocuri ceaușiste de 10 etaje, dar lăsată să existe.
Astăzi, când vezi blocurile masive de 10 etaje în formă de U care înconjoară Sinagoga Mare ascunzând-o privirii publice, e greu să ne imaginăm că aici, în această clădire modestă, se afla cea mai prestigioasă casă de rugăciuni evreiască a Estului Europei pre-Holocaust. Dar pentru o perioadă magică de 95 de ani (1846-1941), Sinagoga Mare a fost centrul spiritual al uneia dintre cele mai prospere comunități evreiești ale Europei moderne.
Astăzi - Muzeul Holocaustului din România este găzduit aici din 1991. Plus Memorialul martirilor evrei "Rabin-șef dr. Moses Rosen". Plus rare slujbe religioase pentru cei 6.000 evrei care mai trăiesc în România modernă (din cei 750.000 din 1930).