Vitrometan Mediaș - fabrica unde 2 ani s-au făcut candelabrele Casei Poporului - producea cristaluri pentru întreaga Europă timp de 93 de ani, identificată în întreaga Românie ca "orașul cristalului", până la închiderea brutală în 2015.
În centrul Transilvaniei, la 60 km de Sibiu, se află orașul Mediaș - "orașul cristalului" al României.
Vitrometan Mediaș - cea mai importantă fabrică de sticlă a Estului Europei timp de aproape 100 de ani. Brand național. Plus internațional. La un moment dat - "Mediașul = cristalul" în mentalitatea românească.
Astăzi - clădirile abandonate. Pe 27 mai 2015, după 93 ani de funcționare continuă, fabrica se închidea definitiv. Sfârșitul unei tradiții industriale.
Totul începuse în 1922. Un grup de industriași transilvăneni decideau să construiască o fabrică de sticlă la Mediaș.
Alegerea locației - strategică. Mediașul era printre primele orașe ale României care avea gaz metan din 1914-1916. Plus mâna de lucru calificată din zonă. Plus râul Târnava Mare furniza nisip cuartos.
Cei trei ingredienți esențiali pentru o fabrică de sticlă - prezenți toți la Mediaș. Nicăieri altundeva în România.
Începutul producției - 1929. Sticlă albă industrială. Pahare. Borcane. Sticle pentru băuturi. Plus articole de uz casnic.
Cunoștințele tehnice - aduse din Europa Centrală. Meșteri polonezi și cehi - aduși special la Mediaș pentru a forma muncitorii români. Tradiția germană-cehă de sticlărie transferată.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna în Mediașul anilor '30, ca un țăran transilvănean din zona Târnava Mare să se transforme peste noapte în "meșter sticlar" sub învățarea unui maestru ceh adus de la Karlsbad, să învețe arta sticlăriei moderne pe instrumente austriece importate - era cea mai mare schimbare profesională a Transilvaniei interbelice.
Exportul - începe în 1935. Primele comenzi externe - Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria. Pe baza calității recunoscută în zona Habsburgică.
Naționalizarea comunistă - 11 iunie 1948. Vitrometan - confiscată de statul român. Conducerea privată - alungată. Investiții masive sovietice. Modernizare.
Anii '50-'60 - extindere. 1.500 de muncitori. Apoi 2.500. Producția anuală - 5.000 tone sticlă. Plus 50.000 piese de cristal anual.
Specialitatea Vitrometan - cristalul de plumb 24%. Calitate excepțională pentru epoca. Compoziție - 24% plumb pur (PbO), 76% nisip cuartos plus alte elemente. Densitate mare. Sunet caracteristic la lovire.
Era cristalul de cea mai înaltă calitate posibilă în lume. Comparabil cu Baccarat (Franța), Waterford (Irlanda), Bohemia (Cehoslovacia).
Exporturile - explozive în anii '70-'80. 80% din producție - destinată Vestului. Germania de Vest, Austria, Italia, Franța, Statele Unite, Japonia. Plus țările socialiste fraterne (URSS, Bulgaria, RDG).
Veniturile - 50-80 milioane dolari anual pentru România. Una dintre cele mai mari surse de valută externă a regimului ceaușist, după petrol, locomotive ARO și mobilă.
Cel mai mare proiect intern al Vitrometan - candelabrele Casei Poporului. Între 1984-1986 - 2 ani de lucru exclusiv pentru această comandă internă.
Casa Poporului (astăzi Palatul Parlamentului) - cea mai mare clădire administrativă civilă a Europei. 1.100 încăperi. Necesita zeci de mii de elemente de iluminat cu cristal.
Vitrometan a produs:
- 5.000 candelabre cu cristal de Medias
- 100.000 elemente de cristal pentru lampi de masă
- 200.000 elemente decorative pentru pereți
- Toate cu compoziție specială "cristal de Mediaș"
Nicolae Câmpean, directorul de producție - oficial declarat: "Am fabricat la Mediaș toate candelabrele Casei Poporului. Doi ani am lucrat exclusiv pentru această comandă. Producția pentru export - aproape oprită".
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un muncitor calificat la Vitrometan în 1985, să fabrici cele mai prestigioase elemente de cristal ale Estului Europei, candelabre vândute cu 5.000-10.000 mărci germane în Berlinul de Vest, dar să nu poți să cumperi nici măcar un pahar de cristal din producția proprie pentru propria ta familie - era ironia cumplită a comunismului care exporta lux pentru regim, dar interzicea consumul intern.
Mărcile Vitrometan - excepționale. "Mediaș Crystal" - cristal de plumb 24%. "Vitros" - sticlă industrială. "Floricom" - pictură pe sticlă. Plus "Casa Mediaș" - articole de casă.
Tehnici tradiționale păstrate - rare. Suflarea manuală cu țeavă de oțel. Tăierea cu diamant. Gravarea cu acid. Pictura cu pensulă fină. Toate executate de meșteri specializați.
Plus tehnici moderne - lucrarea sticlei cu presă mecanică, tăierea cu jet de apă, gravarea cu laser după 1980.
Apogeul - 1985-1989. Fabrica avea 4.500 angajați. Producție 8.000 tone anual. Exporturi 100 milioane dolari anual. Mediașul era oficial "Orașul Cristalului".
Vizitatori celebri - de la conducerea comunistă. Ceaușescu - vizitează în 1984 și 1987. Plus Honecker (Germania de Est) - vizita oficială 1985. Plus delegații din Cuba, Vietnam, Coreea.
Sfârșitul brutal după 1989. Privatizarea haotică 1991-1995. Acțiunile date angajaților. Cumpărate de fostul director și inginerul șef.
Numărul de angajați - scade de la 4.500 (1989) la 2.000 (1995). La 800 (2000). La 300 (2005). La 100 (2010). La 0 (2015).
Activitatea efectivă - oprită pe 27 mai 2015. Lacăt definitiv. Sfârșitul a 93 de ani de tradiție.
Cauzele - multiple. Concurența cristalului chinezesc ieftin. Pierderea contractelor de export sovietice. Reducerea consumului intern de cristal (mode noi). Plus mismanagementul fostului director.
Astăzi - clădirile abandonate. 50 hectare de hale industriale în centrul orașului Mediaș. Valoarea terenului - 30 milioane euro pentru orice dezvoltator imobiliar. Dar - părăsit complet.
Un mic atelier de familie - "Transilvania Glass" - duce mai departe tradiția. Cu 5 angajați. Produce articole de cristal pe comandă. Continuă, dar nu poate înlocui industria.
Astăzi, când treci prin Mediaș și vezi clădirile abandonate ale fostei Vitrometan, e aproape imposibil să ne imaginăm că aici, în această clădire industrială, lucrau în 1985 4.500 de muncitori producând cristal de plumb 24% pentru întreaga Europă, plus 5.000 candelabre pentru Casa Poporului.
Iar când te gândești că Mediașul era oficial "Orașul Cristalului" al României timp de 90 de ani consecutivi, și că pe 27 mai 2015 această tradiție industrială transilvăneană se închidea pentru totdeauna prin lacăt definitiv - înțelegi că România post-comunistă a pierdut sistematic propriile sale tradiții industriale moștenite de la fabricile interbelice, înlocuindu-le cu importuri ieftine din China și fără să poată să le mai recupereze niciodată.
Cea mai mare tragedie industrială a Transilvaniei moderne - 93 de ani de tradiție în sticlăria de cristal de plumb (1922-2015), candelabrele Casei Poporului fabricate aici, exporturi de 100 milioane dolari anual în Vest la apogeu, totul închis în 2015 cu un simplu lacăt în poartă, transformând "Orașul Cristalului" în clădiri industriale abandonate pe 50 hectare în centrul orașului transilvănean.