În istoria modernizării României există o realizare tehnică despre care puțini români au mai auzit - primul lift instalat vreodată pe teritoriul țării.
Primul lift din România. Montat în 1886. Plus în Palatul Bursei din București - una dintre cele mai importante clădiri ale capitalei la sfârșitul secolului al XIX-lea.
A fost un moment de fascinație pentru bucureștenii epocii. Plus dovada că România începea să adopte cele mai moderne tehnologii ale Europei occidentale.
Pentru un bucureștean al sfârșitului de secol XIX, ideea unei "cuști" care urca singură între etaje, fără să fie trasă de cai sau împinsă de oameni, părea ceva desprins din science-fiction.
Contextul invenției liftului modern era mult mai amplu. Compania americană Otis fusese fondată în 1853, după ce Elisha Otis inventase frâna de siguranță a liftului. Plus a dat naștere ascensoarelor moderne, care nu mai erau periculoase pentru pasageri.
Inventarea sistemului de siguranță Otis fusese revoluționară. Permitea oamenilor să se urce cu încredere în lifturi - până atunci, doar mărfurile erau transportate, pentru că exista riscul ruperii cablurilor. Plus a deschis drumul orașului modern cu zgârie-nori.
Primul lift electric a fost construit în 1880 de către inventatorul Werner von Siemens. Plus în 1887 a fost brevetat primul lift electric cu uși automate.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna, pentru un bucureștean al anilor 1880, să intri într-o cabină de fier și sticlă într-o clădire monumentală, să apeși un buton sau să tragi un mâner - și să vezi cum cabina se ridică singură, prin minunea unor cabluri și a unui sistem hidraulic ascuns, până la etajele cele mai înalte ale clădirii.
Primul lift din România a fost montat în 1886. Plus locul ales pentru această premieră a fost Palatul Bursei din București - sediul activităților financiare ale capitalei.
Era o alegere logică. Palatul Bursei era una dintre clădirile cele mai înalte și mai importante ale Bucureștiului. Plus o instituție unde se mișcau mulți bani și mulți oameni de afaceri care apreciau confortul.
Treptat, lifturile au început să apară și în alte clădiri importante ale capitalei. Plus instalarea unui lift devenea simbolul modernității și al prestigiului.
În 1904, Grand Hotel du Boulevard - aflat la intersecția dintre Calea Victoriei și Bulevardul Elisabeta - a fost iluminat electric și dotat cu ascensor. Plus era unul dintre primele hoteluri din capitală cu această dotare modernă.
Grand Hotel du Boulevard fusese inaugurat încă din 1873 sub numele de Hotel Herdan. Plus a fost printre primele hoteluri din capitală cu apă curentă în camere.
Cu liftul nou instalat, Grand Hotel du Boulevard a devenit unul dintre cele mai dorite hoteluri din capitală. Plus a primit medalii de aur la expoziția de la Milano în 1906 și la cea de la Torino în 1911.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un oaspete provincial sosit la București în anii 1900, să intri pentru prima dată într-un lift de la Grand Hotel du Boulevard - să vezi cum cabina pornește lin, cum etajele trec prin fața ochilor, și să te trezești într-o secundă la etajul al patrulea, fără să urci o singură treaptă?
În anii care au urmat, lifturile s-au răspândit treptat în Bucureștiul interbelic. Plus au devenit elemente comune ale blocurilor de lux, ale hotelurilor, ale instituțiilor publice.
Liftul nu mai era doar funcțional. Avea și un rol estetic. Plus cabinele erau decorate elegant - lemn lustruit, oglinzi mari, alămuri, sculpturi, în stilul neoclasic francez sau Art Nouveau.
În clădirile rezidențiale de lux ale Bucureștiului antebelic și interbelic, liftul era plasat de obicei în centrul casei. Plus scara elicoidală se încolăcea în jurul lui, creând un efect arhitectural impresionant.
În București s-au mai păstrat și astăzi câteva lifturi originale din perioada antebelică. Plus, de asemenea, cabine din anii '20-'30, în special în blocuri moderniste Art Déco.
Aceste lifturi sunt astăzi piese de muzeu. Cabinele de lemn elegant, ușile și feroneria casei liftului, toate în stil neoclasic francez. Plus efectul dat de scara elicoidală în spirală te duce direct în Parisul începutului de secol XX.
Surprinzător, multe dintre aceste lifturi vechi au supraviețuit chiar și regimului comunist. Plus ușile metalice de la fiecare etaj nu au fost înlocuite cu unele standard.
Schimbarea majoră în industria românească de lifturi a venit în 1950. Atunci a fost înființată Întreprinderea "Ascensorul". Plus a început fabricarea propriilor lifturi pe teritoriul României.
Până atunci, toate lifturile erau importate. Plus Otis, Siemens, Schindler și alte mari companii internaționale dominau piața.
În 1957, după șapte ani de muncă, primele lifturi 100% românești erau montate în blocurile noi ale Bucureștiului. Plus România devenea producător de ascensoare.
Industria românească a ajuns chiar să se bucure de prestigiu internațional. Românii au construit cel mai înalt turn de testare din Europa pentru lifturi. Plus a fost ridicat doar pentru că Ceaușescu voia să verifice ascensoarele care urmau să fie montate la Casa Poporului.
Casa Poporului - astăzi Palatul Parlamentului - avea cerințe speciale pentru lifturi. Plus era una dintre cele mai mari clădiri din lume, cu zeci de etaje și mii de încăperi.
Astăzi, situația lifturilor din București este îngrijorătoare. Aproape două treimi din lifturile capitalei au mai bine de 30 de ani vechime. Plus în mod normal, un lift are o durată de viață de 12 ani, care poate fi prelungită doar dacă trece de verificarea tehnică.
În acest moment, mii de ascensoare ale Bucureștiului funcționează cu mult peste durata normală de viață. Plus accidentele - căderi de cabină, oameni blocați ore în șir - sunt încă o realitate frecventă.
Există însă și o tradiție frumoasă păstrată. În blocurile vechi ale capitalei mai există încă lifturi originale antebelice și interbelice, păstrate cu cabine de lemn elegant. Plus piese de muzeu funcționale, care își fac treaba și astăzi.
Astăzi, când intri într-un lift modern și ajungi în 30 de secunde la etajul 30 al unui zgârie-nori, e greu să ne imaginăm că, în 1886, doar instalarea primului lift din România la Palatul Bursei din București stârnea fascinația și uimirea unei generații întregi.
Iar când te gândești că această invenție - aparent banală astăzi - a fost cea care, mai mult decât oricare alta, a permis nașterea orașului modern cu clădirile lui înalte - a permis Bucureștiului să-și ridice hotelurile, blocurile și clădirile administrative ale Belle Époque-ului - înțelegi că adesea cele mai mari schimbări istorice vin din invenții pe care le considerăm acum normale, dar care, la apariția lor, erau adevărate minuni mecanice.
Primul lift din România - montat în 1886 la Palatul Bursei din București, urmat în 1904 de liftul de la Grand Hotel du Boulevard de pe Calea Victoriei (unul dintre primele hoteluri ale capitalei cu această dotare), continuat după 1950 prin Întreprinderea "Ascensorul" care a început fabricarea propriilor lifturi românești și prin cel mai înalt turn de testare din Europa construit pentru Casa Poporului - dovada că modernitatea unei națiuni se măsoară uneori prin invențiile mici care, fără să facă mult zgomot, schimbă fundamental felul în care oamenii trăiesc și își construiesc orașele.