În 1972, România inaugura primii 96 de kilometri din rețeaua sa de autostrăzi - București-Pitești, prima și singura autostradă construită vreodată în perioada comunistă, parte dintr-un plan ambițios de 3.200 de kilometri care nu a fost niciodată finalizat.
În istoria infrastructurii românești există un moment care a marcat începutul unei epoci - și, în același timp, sfârșitul brusc al unui plan grandios. Construirea primei autostrăzi a țării.
Autostrada A1 București-Pitești. Prima autostradă din România. Plus singura autostradă construită vreodată în perioada întregului regim comunist.
Lucrările au început pe 4 februarie 1967. Plus s-au desfășurat timp de cinci ani, fiind finalizate în 1972.
Pentru un șofer român al anilor '70, ideea unei autostrăzi cu patru benzi de circulație, fără traversări de localități, fără semafoare, părea ceva desprins din science-fiction occidental.
Decizia construirii primei autostrăzi i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu. El a cerut Direcției Generale a Drumurilor să găsească o soluție de fluidizare a traficului pe ruta București-Pitești. Plus voia să modernizeze infrastructura rutieră a țării.
Există un context mai larg care a determinat această decizie. La Pitești se construia, în acea perioadă, fabrica Dacia. Plus între București și Pitești urma să se desfășoare un trafic intens de mărfuri și călători.
Proiectarea autostrăzii a fost încredințată unui institut de elită. Specialiștii de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale și Aeriene - IPTANA - au pregătit planurile detaliate. Plus aveau să devină autorii rețelei moderne de drumuri din România.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna, pentru România anilor '60, să construiești o autostradă - era o aventură tehnică fără precedent în țară, o lucrare care plasa România în rândul țărilor moderne ale Europei.
Traseul autostrăzii a fost atent gândit. Proiectanții au stabilit ruta cea mai scurtă între cele două orașe. Plus traseul nu traversa nicio localitate, ceea ce era o premieră absolută pentru drumurile României.
Au fost evitate aliniamentele lungi, care produceau monotonie și favorizau apariția somnolenței la volan. Plus autostrada a fost gândită astfel încât șoferii să nu fie deranjați de farurile mașinilor care veneau din sens invers, în special pe timpul nopții.
Lucrările s-au desfășurat exclusiv cu utilaje și mașini fabricate în România. Plus, fiind în plin comunism, nu s-au folosit deloc echipamente occidentale.
Pe șantier au fost folosite autobasculante SR 113 Bucegi - vehicule românești. Plus camioane, buldozere și tractoare fabricate la noi în țară.
Cantitățile folosite au fost impresionante. Pentru realizarea celor 96 de kilometri ai autostrăzii A1, s-au folosit 445.000 de tone de asfalt. Plus volume uriașe de pământ și piatră pentru terasamente.
Construcția a fost realizată în etape. Pe 12 aprilie 1970, după trei ani de muncă, a fost inaugurat tronsonul cu câte o singură bandă pe sens. Plus circulația a început efectiv pe noua autostradă.
A doua bandă pe sens a fost adăugată ulterior. Plus în 1972 autostrada a fost dată oficial în folosință cu patru benzi de circulație - configurația modernă pe care o cunoaștem și astăzi.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un șofer român al anilor '70, să rulezi pentru prima dată pe o autostradă adevărată, cu patru benzi de asfalt drept, fără semafoare, fără traversări de localități, după ce o viață întreagă conduseseși pe drumuri naționale prăfuite, traversând fiecare sat?
Începând cu 11 septembrie 1972, pe autostrada București-Pitești urma să fie permisă și circulația autocamioanelor de toate categoriile. Plus cu excepția trailerelor și autocamioanelor de gabarit depășit.
Construirea autostrăzii A1 nu a fost un proiect izolat. Ea făcea parte dintr-un plan mult mai ambițios - dezvoltarea unei rețele complete de autostrăzi pentru România.
Planul original IPTANA din 1968 prevedea o rețea de autostrăzi de circa 3.200 de kilometri. Plus această rețea ar fi legat toate regiunile istorice ale României - de la nord la sud și de la est la vest.
Proiectele originale din epoca Ceaușescu prevedeau rute care coincid nu doar cu coridoarele IV și IX de autostrăzi de astăzi. Plus includeau și Autostrada Transilvania.
Pe harta inițială figura și un traseu inedit - autostrada Oltenia-Litoral. Aceasta urma să traverseze sudul țării, de la Vama Veche până la Constanța, București, Craiova, Drobeta Turnu Severin și Timișoara.
Cifrele finale ale realizărilor regimului comunist sunt însă dezamăgitoare. Din cei 3.200 de kilometri promiși în planul original, până la Revoluția din 1989 au fost finalizați doar 113 de kilometri.
Cei 96 de kilometri ai autostrăzii București-Pitești. Plus 17 kilometri pe ruta Fetești-Cernavodă. Aceasta era întreaga "rețea" de autostrăzi a României după peste 20 de ani de regim comunist.
În perioada 1972-1973, proiectanții de la IPTANA au făcut mai multe studii pentru autostrada Pitești-Sibiu. Plus pentru alte tronsoane importante.
Proiectele nu au fost însă puse în practică. Plus economia comunistă era prea slabă și prea concentrată pe alte priorități pentru a finanța o asemenea rețea de autostrăzi.
Anul 1989 și căderea comunismului au prins România cu o rețea de autostrăzi extrem de modestă. Plus România a rămas, ani de zile, în coada Europei la acest capitol.
În anii '90 și 2000, dezvoltarea rețelei de autostrăzi a fost extrem de lentă. Plus problemele de corupție, contractele scumpe și ineficiente au făcut ca România să rămână mereu în urmă.
Astăzi, după peste 30 de ani de la căderea comunismului, România mai are mult de construit pentru a-și atinge potențialul de rețea de autostrăzi. Plus visul celor 3.200 de kilometri rămâne, în mare măsură, nerealizat.
Astăzi, când rulezi pe autostrada A1 între București și Pitești, e greu să ne imaginăm că aceasta este, în mare parte, aceeași autostradă care a fost construită acum peste 50 de ani - prima și singura autostradă construită în România în perioada comunistă.
Iar când te gândești că, în 1968, proiectanții români aveau pe planșetă o rețea de 3.200 de kilometri de autostrăzi care urma să modernizeze țara - dar că din această viziune ambițioasă s-au realizat efectiv doar 113 kilometri până la Revoluție - înțelegi că adesea în istorie, planurile cele mai grandioase rămân doar pe hârtie, iar generațiile următoare moștenesc o țară mult mai modestă decât cea visată de înaintașii lor.
Prima autostradă a României - A1 București-Pitești, începută pe 4 februarie 1967 și finalizată în 1972, cu 96 de kilometri și patru benzi de circulație, proiectată de Institutul IPTANA, construită integral cu utilaje românești, parte dintr-un plan grandios de 3.200 de kilometri din care, până la 1989, s-au realizat doar 113 - dovada că între visul unei națiuni modernizate și realitatea ei istorică se poate ridica adesea o prăpastie pe care numai generațiile următoare o pot umple.