În comunism, "Lozul în plic" și Pronoexpresul erau jocurile-vis ale românilor - puteai câștiga apartament, Dacia, motocicletă, televizor sau cupon de stofă, iar tragerile de Revelion și Mărțișor se urmăreau de toată țara la televiziunea în alb-negru.
În memoria românilor care au trăit comunismul există un cuvânt care trezea visele întregii națiuni - "loto".
Loteria Română. Una dintre cele mai vechi instituții ale societății românești. Plus înființată oficial pe 14 septembrie 1906.
Actul de naștere al Loteriei de Stat este "Legea pentru constituirea unui fond al asistenței sanitare a sătenilor". Plus promulgată în 29 mai 1906 de regele Carol I.
Pentru un copil român crescut în comunism, fiecare seară de joi sau duminică era una specială - toată familia se aduna la televizorul în alb-negru pentru extragerea Loto, iar visul de a câștiga un apartament sau o Dacie făcea uitate, pentru câteva minute, cozile la pâine sau pana de curent.
Inițial, în perioada interbelică, jocurile erau organizate de biserici. Plus banii nu mergeau la un singur câștigător, ci pentru cauze sociale.
Legea pentru înființarea și organizarea Loteriei de Stat pe clase a fost promulgată pe 19 iulie 1931 de regele Carol al II-lea. Plus a reglementat oficial activitatea loteriei.
În perioada interbelică, premiile erau diverse. Bani, obiecte de valoare, terenuri. Plus loteriile erau folosite și pentru ajutorarea invalizilor de război, finanțarea spitalelor, susținerea școlilor.
Schimbarea radicală a venit după instaurarea regimului comunist. Plus loteria a devenit monopol de stat.
S-au consacrat extragerile săptămânale, de forma 5 din 90. Plus se câștiga cu cel puțin 3 numere corecte pe bilet.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna, pentru o familie românească din anii '70-'80, să cumperi un bilet la Pronoexpres pentru 5 lei și să visezi toată săptămâna că vei câștiga marele premiu - știind că, în cazul în care ai noroc, primești apartament, Dacia, motocicletă, televizor color sau "doar" 3 metri de stofă pentru un costum.
Popularul "loz în plic" a apărut în anii '50. Plus cu premii în bani, mașini, apartamente.
Era o variantă unică de joc, specifică doar României. Plus jucătorul nu trebuia să aleagă numere - lozul era predeterminat, iar el doar îl cumpăra și deschidea plicul pentru a vedea dacă a câștigat.
Pariurile sportive pe fotbal au fost denumite Pronosport. Plus erau de forma 1 x 2 (1 - câștigă gazdele, X - egalitate, 2 - câștigă oaspeții).
Pronosport a fost lansat în 1954. Plus genera cele mai mari încasări printre jocurile Loteriei Române.
Sistemul de joc era organizat sub forma unor pronosticuri sportive. Din principalele evenimente de fotbal - campionatul intern, italian, cupele europene și mondiale. Plus românii erau pasionați de fotbal.
În 1954, pentru pasionați, a fost tipărit "Programul Pronosport". Plus transformat ulterior în revista "Loto-Pronosport".
În anii '60-'70, oferta de jocuri s-a diversificat. Tragerile de Mărțișor și de Revelion (introduse în 1971). Plus extragerile Pronoexpres și lozurile cu excursii în străinătate.
În anii comunismului, tragerile speciale ale Pronoexpres aduceau câștiguri în obiecte. Plus mobilier, biciclete, motociclete rare și extrem de apreciate în epocă, aparate de radio.
Astăzi pare derizoriu să câștigi un cupon de 3 metri de stofă. Plus dar în 1958-1959, acesta era dificil de procurat ca și alte obiecte de îmbrăcăminte sau uz casnic - de aceea loteria cu obiecte a devenit extrem de populară.
Tragerile speciale erau organizate cu varii prilejuri. La sărbătorile oficiale ale regimului comunist - 1 Mai, 23 August, 31 Decembrie (Ziua Republicii). Plus se câștigau: mobilier, biciclete, motociclete, aparate de radio, televizoare.
Odată cu dezvoltarea industriei autohtone cu licențe din țările comuniste sau occidentale, câștigurile s-au diversificat. Plus au început să apară și mașinile Dacia ca premii.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru o gospodină românească din anii '70, să stai la coadă două ore la agenția loto - cu hârtia cu cinci numere pe care le visaseși toată noaptea - știind că dacă ai noroc poți obține o Dacia 1300 sau un apartament la bloc - lucruri pentru care altfel ar fi trebuit să muncești 20 de ani?
În 1966, o hotărâre a guvernului comunist a stabilit înființarea, organizarea și funcționarea Administrației de Stat Loto-Pronosport. Plus oficializarea finală a sistemului.
În 1970, s-a organizat o tragere specială pentru ajutorarea sinistraților în urma inundațiilor devastatoare. Plus o folosire socială a loteriei în vremuri de criză.
Pe lângă jocurile principale, existau și loteriile organizate de Crucea Roșie. Plus tombolele organizate de organizații sindicale, cooperative.
Crucea Roșie a Republicii Populare Române avea dreptul de a organiza tombole cu câștiguri în obiecte. Mobilier, electrocasnice, ceasuri, patefoane, cupoane de stofe, genți diplomat. Plus pentru a strânge bani în scopuri umanitare.
În 1957, în regiunea Stalin (astăzi Brașov), Crucea Roșie organiza o tombolă cu câștiguri în obiecte. Prețul biletului era de 3 lei. Plus o investiție mică pentru un vis mare.
Promovarea jocurilor era intensă. Broșuri, reclame în ziarele oficiale, almanahuri. Plus fotografii cu câștigătorii, lângă automobile Dacia, cu televizoare în brațe sau învârtind teancuri de bani.
Loteria avea și mascote. Iliuță Loto-Prono era cel mai cunoscut. Plus apărea pe pliante, oglinzi de buzunar, cărți poștale, cutii de chibrituri.
Câștigătorii erau mediatizați. Plus reclamele aveau scopul de a încuraja jucătorii și de a arăta că "câștigătorii există".
Rețeaua de agenții de loto de stat a crescut continuu. Toate orașele aveau agenții de loto. Plus numărul jucătorilor a crescut spectaculos.
Câștigurile erau multe și mici, atrăgând astfel populația. Comunismul promitea egalitate socială și crearea "omului nou". Plus astfel, loteria nu mai punea accent pe câștigul care-ți schimbă viața, ci pe câștigul sigur.
Spre finalul regimului comunist, în 1989, Loteria Română punea la dispoziția jucătorilor mai multe variante de jocuri de noroc. Plus diversitate a ofertelor.
Cel mai renumit, fără doar și poate, a fost "Loz în plic". Plus o variantă unică de joc, specifică doar României.
Schimbarea radicală a venit după Revoluție. Plus, paradoxal, capitalismul nu a desființat loteria - a întărit-o.
În 1999 a fost înființată Compania Națională Loteria Română. Plus continuă să funcționeze și în prezent.
Loteria a cunoscut un mare succes cu jocurile 6/49, 5/40 și Joker. Plus extragerile săptămânale erau urmărite de milioane de români.
Cea mai mare sumă câștigată la loto în România este de aproximativ 11 milioane de euro. Plus în data de 14 iulie 2013, când un câștigător anonim a obținut acest premiu uriaș.
În cei peste 100 de ani de existență, Loteria Națională Română a îmbogățit sute de români. Plus în special cu biletele de loto 6/49.
Astăzi, Loteria Română funcționează cu agenții fizice și platforme online. Plus în zilele noastre sunt mulți nostalgici care încă vizitează agențiile loto, ca să cumpere bilete pentru jocurile de joi și duminică.
Astăzi, când vezi că românii joacă online la sute de site-uri de pariuri internaționale, e greu să ne imaginăm că, în urmă cu doar trei decenii, întregul vis al unei familii românești se reducea la un bilet de Pronoexpres cumpărat sâmbătă seara - cu speranța că, duminică, vei câștiga 3 metri de stofă sau, dacă ai noroc, o Dacie.
Iar când te gândești că Loteria Română - existentă sub regele Carol I încă din 1906, supraviețuind 4 regimuri politice, transformată în comunism în "Lozul în plic" și Pronoexpres cu premii în obiecte (mobilier, biciclete, televizoare, Dacii) - rămâne și astăzi, după 119 ani de existență, o instituție care încă strânge milioane de români săptămânal în jurul televizorului pentru extrageri - înțelegi că speranța la noroc, paradoxal, supraviețuiește mai bine ca aproape orice altă instituție umană.
Una dintre cele mai vechi instituții ale societății românești cu 119 ani de existență neîntreruptă - Loteria Română, fondată oficial pe 14 septembrie 1906 prin "Legea pentru constituirea unui fond al asistenței sanitare a sătenilor" promulgată de regele Carol I, reorganizată în 1931 sub Carol al II-lea, transformată după 1948 în monopol de stat comunist cu extragerile săptămânale 5 din 90, cu apariția "Lozului în plic" în anii '50 (variantă unică românească), cu Pronosport din 1954 (pariuri fotbal 1-X-2 cu cele mai mari încasări), cu Administrația de Stat Loto-Pronosport din 1966, cu tragerile de Revelion din 1971, cu mascota "Iliuță Loto-Prono", cu câștiguri variate în obiecte (mobilier, biciclete, motociclete, televizoare, Dacii, cupoane de stofă, apartamente), continuând după 1989 cu Compania Națională Loteria Română din 1999 și jocurile 6/49, 5/40, Joker, cu cel mai mare câștig din istorie de 11 milioane euro pe 14 iulie 2013 - dovata că speranța la noroc poate supraviețui mai bine decât majoritatea regimurilor politice, transformând o instituție de stat într-un templu colectiv al viselor românești.