În inima Carpaților românești trăiește, de mii de ani, una dintre cele mai impresionante specii sălbatice ale Europei - lupul.
Lupul. Canis lupus. Plus al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după ursul brun.
România deține o adevărată comoară naturală - cea mai mare populație de lupi din întreaga Uniune Europeană. Plus a doua cea mai mare populație de lupi din toată Europa, depășită doar de Rusia.
Pentru un călător care străbate astăzi pădurile Carpaților, ideea că în jurul său trăiesc liber sute de lupi sălbatici, exact ca acum mii de ani, este o realitate aproape ireală în Europa modernă.
Datele oficiale arată că în România trăiesc între 2.500 și 3.000 de exemplare de lupi. Plus aceștia se găsesc în zonele colinare înalte și în munții cu altitudine joasă, de-a lungul întregului lanț carpatic.
Pentru a înțelege ce înseamnă această cifră, trebuie comparată cu situația restului Europei. În ultimele două secole, lupii au fost exterminați aproape complet din majoritatea regiunilor europene. Plus în multe țări au dispărut pentru totdeauna.
La mijlocul secolului XX, populația de lupi din Europa ajunsese la un minim istoric. Plus părea că această specie emblematică a continentului va dispărea de tot din vestul și centrul Europei.
În România însă, lupul nu a dispărut niciodată. Plus protecția înaltă oferită de Munții Carpați a permis ca populația de lupi să se mențină vie timp de mii de ani.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna, pentru un cioban român din Carpați, conviețuirea cu lupii - era o luptă constantă pentru protejarea turmelor, dar și o tradiție de respect față de un animal sălbatic considerat parte integrantă a peisajului natural.
Lupul a avut, din cele mai vechi timpuri, un loc aparte în cultura românească. Plus a fost considerat un simbol al inteligenței și al rezistenței.
Numeroase tradiții și obiceiuri românești sunt legate de conviețuirea cu lupul. Plus în mitologia dacică, lupul era animalul-totem al neamului - dacii înșiși erau numiți "lupii", iar steagul lor avea forma unui cap de lup.
În folclorul românesc, lupul apare în nenumărate povești și balade. Plus este o prezență constantă în iconografia satului tradițional.
Te-ai întrebat vreodată cum este, pentru un cercetător al biodiversității venit din vestul Europei în Carpații românești, să vadă pentru prima dată urme de lup în zăpadă sau să audă noaptea urletele lupilor în pădure - lucruri care în țara lui au dispărut de secole?
Numărarea exactă a lupilor din România este o sarcină dificilă. Plus mult timp, estimările oficiale s-au bazat pe metode neștiințifice de evaluare, ceea ce a generat cifre aproximative.
Pentru a obține date mai exacte, în 2017 a început un studiu inovator. Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare din România, a lansat un proiect de monitorizare genetică a lupilor.
Studiul s-a desfășurat în Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km². Acoperă partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Leaota. Plus zone considerate ideale pentru habitatele lupilor.
Metoda folosită era extrem de minuțioasă. Cercetătorii au colectat 503 probe non-invazive de ADN. Plus probele includeau urină depusă pe zăpadă, excremente și fire de păr lăsate de lupi pe traseele lor.
Probele au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia. Plus au fost urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, plus un marker suplimentar pentru identificarea sexului.
Rezultatele studiului au fost fascinante. În zona studiată au fost identificați 48 de indivizi unici - 27 de masculi, 20 de femele. Plus un exemplar foarte special - un hibrid lup-câine, prima confirmare genetică oficială a unei astfel de hibridizări în Munții Carpați.
Densitatea calculată a fost de 2,35 lupi la fiecare 100 km² în Carpații Meridionali. Plus a fost rezultatul unei cercetări fără precedent în România.
Comparațiile cu alte regiuni sunt interesante. În Parcul Național Yellowstone din SUA densitatea este de 5-9,8 lupi la 100 km². În nordul Munților Apenini din Italia este de 4,7 lupi/100 km². Plus în Peninsula Scandinavă este de doar 0,18 lupi/100 km².
Astfel, densitatea lupilor din Carpații Meridionali este mai mică decât în Yellowstone sau Italia. Plus mult mai mare decât în Scandinavia, unde populația încearcă să-și revină după un declin genetic.
Lupii din România sunt vânători de exemplare ale altor specii - cerbi, căprioare, mistreți. Plus joacă un rol esențial în reglarea structurii întregului ecosistem.
Lupul este considerat o specie cheie. Prin prezența lui, controlează populațiile de erbivore. Plus permite regenerarea pădurilor și menținerea echilibrului natural.
Astăzi, lupii românești se confruntă însă cu noi amenințări. Una dintre cele mai mari este competiția și hibridizarea cu câinii hoinari, care au pătruns în habitatele lor. Plus pe baza camerelor de monitorizare, la 3 detecții de lupi în pădure apare și o detecție de câine fără stăpân.
Hibridizarea cu câinii reprezintă o amenințare pe termen lung. Poate duce la o degradare genetică a populației de lupi. Plus în timp, ar putea conduce chiar la dispariția speciei pure.
Alte amenințări la adresa lupilor românești includ reducerea succesului de reproducere din cauza fragmentării și perturbării habitatelor. Plus actele de braconaj, care continuă să fie o problemă.
Atitudinea negativă a populației și a crescătorilor de animale față de specie reprezintă o altă provocare. Plus lupii sunt percepuți adesea ca o amenințare directă la adresa turmelor.
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect privat de conservare a pădurilor din Europa. Din 2009, fundația a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine din Carpații Meridionali. Plus a creat o zonă de 78.000 hectare unde nu se desfășoară vânătoare sportivă.
Astăzi, când vezi un peisaj din munții Carpați și știi că, undeva în acea pădure, există lupi care trăiesc liberi, e greu să ne imaginăm că România este una dintre puținele țări din toată Europa în care această imagine este reală.
Iar când te gândești că lupul - simbolul ancestral al strămoșilor daci, prezența mitologică din miile de povești românești - trăiește și astăzi liber în Carpații noștri, într-o vreme în care vestul Europei a pierdut definitiv această specie - înțelegi că România este, fără să știe mereu acest lucru, una dintre ultimele țări europene în care natura sălbatică autentică încă există.
Una dintre cele mai mari comori naturale ale României - populația de lupi din Munții Carpați, între 2.500 și 3.000 de exemplare, cea mai mare din Uniunea Europeană și a doua din toată Europa după Rusia, păstrată intactă timp de mii de ani când lupii dispăreau din restul continentului, simbol ancestral al strămoșilor daci, prezență mitologică și ecologică încă vie - dovada că România deține un patrimoniu natural unic, pe care doar conservarea atentă îl poate proteja pentru generațiile viitoare.