Coloana fără sfârşit îndeplineşte această taină. Lemnul acela care se gâtuie şi răsuflă, poate fi prelungit înspre cer vreo cinci sute de metri şi se poate urca acolo cu acest ritm.. Elementele Coloanelor mele infinite nu sunt altceva decât însăşi respiraţia omului, propriul ei ritm! Du-te! îmbrăţişează Columna infinirii cu palmele mâinilor deschise. Apoi, înălţându-ţi ochii, priveşte-o - şi vei cunoaşte, astfel, într-adevăr, sinele cerului.. [Constantin Brâncuși]
Foto: Coloana lui Brâncuşi, cea ridicată pe cheltuială nu prea mare în târgul de vite şi fân la 1938.