Știați că primul zbor inteligent fără elice (reacție) a fost brevetat de un român în 1910?
1. Contextul și Inovația Tehnică (1910)
Henri Coandă, în vârstă de doar 24 de ani, a adus la al doilea Salon Internațional Aeronautic de la Paris (octombrie 1910) un avion revoluționar din punct de vedere vizual și constructiv.
- Ce era inovator: Spre deosebire de toate avioanele vremii care aveau elice expuse, aparatul lui Coandă nu avea elice vizibilă. Era un biplan rafinat, cu fuzelajul acoperit cu placaj, iar aripile aveau o formă specială.
-
Propulsorul (Termo-reactorul): Inovația majoră era sistemul de propulsie, brevetat de Coandă. Acesta era un „termo-reactor” (uneori numit motorjet). Nu era un turbo-reactor modern (care folosește o turbină pentru a comprima aerul), ci un sistem hibrid:
- Un motor clasic cu pistoane (Clerget, de 50 CP) antrena un compresor rotativ (un fel de ventilator centrifugal puternic).
- Compresorul trăgea aer, îl comprima și îl împingea prin două tuburi colectoare spre spatele fuzelajului.
- Aici, se presupune că trebuia injectat combustibil în fluxul de aer comprimat și aprins, generând o viteză de evacuare mare și, deci, reacție.
2. Controversa Zborului de la Issy-les-Moulineaux
Marea dispută istorică se referă la ceea ce s-a întâmplat după expoziție, în decembrie 1910, pe aerodromul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris.
- Povestea susținută de Coandă (mai târziu): Coandă a relatat zeci de ani mai târziu că a scos avionul pentru teste la sol, nu pentru zbor. În timp ce verifica motorul, a observat că flăcările de evacuare nu se împrăștiau, ci tindeau să urmeze conturul fuzelajului. Panicat de posibilitatea unui incendiu, a încercat să reducă puterea, dar avionul ar fi decolat neașteptat din cauza vitezei. Coandă, nefiind pilot experimentat, ar fi pierdut controlul, avionul s-ar fi prăbușit și a ars, iar el a fost aruncat afară din cabină.
- Controversa: Nu există documente oficiale de epocă (rapoarte ale poliției, articole de ziar contemporane cu accidentul) care să ateste acest zbor sau accidentul exact așa cum l-a descris Coandă ulterior. Martorii de la expoziție s-au referit la aparat ca la un „vis frumos” care ar trebui testat. Majoritatea istoricilor aviației moderne consideră că este puțin probabil ca motorul termo-reactor hibrid să fi generat suficientă tracțiune pentru a ridica avionul de la sol într-un zbor controlat în acea zi, dar acceptă ideea că avionul s-ar fi putut desprinde scurt de sol în timpul unui rulaj rapid.
3. Efectul Coandă
Cea mai durabilă moștenire a acestui experiment este, fără îndoială, Efectul Coandă, un principiu fizic fundamental în mecanica fluidelor.
- Definiție: Tendința unui jet de fluid (aer sau lichid) de a fi atras și de a urma o suprafață curbă din apropiere, în loc să continue în linie dreaptă.
- Istoric: Deși fenomenul fusese observat și de alți fizicieni anteriori (precum Thomas Young la 1800), Coandă a fost primul care l-a studiat intensiv, l-a înțeles ca un fenomen distinct și l-a brevetat la 1934, dându-i numele său.
Așadar, deși statutul de „primul zbor cu reacție” este contestat tehnic și istoric, Henri Coandă rămâne un vizionar incontestabil. El a propus primul sistem hibrid de propulsie prin reacție pentru avioane și a descoperit un efect fizic care revoluționează și astăzi industria aerospațială (de la controlul stratului limită pe aripi la aeronavele lenticulare și sistemele de climatizare).