Dragi prieteni,
Continui catalogarea lumii nevăzute cu o categorie interesantă: spiritele care par să fie atașate unei persoane și nu unui loc.
În filme vedem foarte des fantoma legată de o casă: omul moare acolo, iar spiritul rămâne în acel loc. Dar există și o altă situație.
Persoana pleacă, iar spiritul o urmează.
Termenul poltergeist provine din germană și înseamnă aproximativ „spirit zgomotos”. În relatările istorice, fenomenul a fost asociat cu zgomote, lovituri, pași, obiecte mutate sau aruncate și alte manifestări fizice.
Dar partea care mă interesează este alta.
În cercetările istorice asupra cazurilor de poltergeist s-a observat că, în foarte multe relatări, manifestările nu păreau centrate pe clădire, ci pe o anumită persoană.
Acea persoană putea pleca dintr-un loc, iar manifestările puteau continua în jurul ei.
Așadar:
spirit legat de loc și fenomen/spirit legat de persoană nu sunt neapărat același lucru.
AM ÎNTÂLNIT ȘI EU MULTE ASEMENEA CAZURI
În sesiunile mele spirituale am perceput multe spirite ale unor oameni morți atașate de persoane vii, iar pe multe dintre ele am încercat să le ajut să se desprindă și să se elibereze.
Dar, din ceea ce am observat eu, nu toate ajunseseră acolo din același motiv.
Unele le-am perceput ca fiind folosite sau legate de vrăjitoare pentru diferite lucrări. Spiritul fusese pus la treabă și ținut în apropierea unei anumite persoane.
Aici revenim la ceea ce am explicat în postarea anterioară despre spiritele morților folosite pentru diferite lucrări.
Dar am întâlnit și foarte multe situații în care, în interpretarea mea, nu exista nicio vrăjitoare, nicio lucrare și nicio constrângere.
Exista pur și simplu atașamentul sufletului.
A MURIT, DAR NU A PUTUT SĂ SE DESPARTĂ DE PERSOANA IUBITĂ
Omul murise, dar rămăsese puternic atașat de cineva pe care îl iubise.
Soț, soție, partener, copil, părinte sau o altă persoană foarte apropiată.
Corpul murise, dar, în concepția mea, atașamentul sufletului nu dispăruse odată cu trupul.
Și atunci spiritul rămânea lângă persoana iubită.
Aceasta putea să plece din casă, să se mute sau să călătorească.
Spiritul o urma.
Pentru că, în asemenea cazuri, în interpretarea mea, fantoma nu era legată de casă.
Era legată de om.
De aceea simplul fapt că cineva se mută dintr-o locuință nu ar rezolva neapărat o asemenea situație: dacă legătura este cu persoana, nu cu proprietatea, spiritul poate continua să o urmeze.
ȘI AICI POT APĂREA „ȘICANELE”
În relatările istorice despre poltergeist apar lovituri, zgomote, obiecte deplasate sau aruncate, lucruri care cad și alte manifestări recurente.
Există inclusiv cazuri investigate în care fenomenele au fost raportate în jurul aceleiași persoane mai degrabă decât într-un singur loc.
Dar trebuie făcută o precizare importantă:
„poltergeist” nu înseamnă automat „fantoma unui mort”.
De-a lungul timpului au existat explicații diferite.
Unele relatări identificau presupusul agent drept spiritul unei persoane decedate. În alte cazuri nu era identificat niciun mort. Iar cercetători moderni ai fenomenelor psihice au propus inclusiv ipoteza că anumite manifestări ar putea proveni de la persoana vie însăși.
Niciuna dintre aceste explicații nu este demonstrată universal.
Eu vorbesc aici despre cazurile pe care eu le-am interpretat spiritual ca fiind spirite ale unor oameni morți atașate de o persoană vie.
ATAȘAMENTUL NU ÎNSEAMNĂ ÎNTOTDEAUNA RĂUTATE
Asta este foarte important.
Un asemenea spirit nu trebuie să fie neapărat „rău”.
Dar, am întălnit și cazuri, morți violente, iar sufletul a rămas să se răzbune.
Uneori, din ceea ce am perceput eu, tocmai iubirea și imposibilitatea de a se desprinde îl țineau lângă omul viu.
Și aici apare paradoxul:
ceea ce în timpul vieții a fost iubire poate deveni după moarte, dacă sufletul nu reușește să se desprindă, un atașament care îl împiedică să plece mai departe.
Alteori poate exista frică, gelozie, furie, dependență sau alte lucruri rămase nerezolvate.
De aceea eu încerc să aflu mai întâi:
Cine este?
De ce a rămas?
Este legat de loc sau de persoană?
A rămas din atașament sau a fost legat și pus acolo de altcineva?
Pentru mine sunt situații diferite și nu trebuie băgate toate în aceeași categorie.
CE FAC EU ÎN ASEMENEA CAZURI?
Dacă ceea ce percep este sufletul unui om mort, nu încerc să-l „vânez”.
Încerc să înțeleg de ce este încă acolo.
Dacă a rămas lângă cineva din iubire sau atașament, încerc să-l fac să înțeleagă că a rămâne prins de omul respectiv nu îl ajută nici pe el să-și continue drumul.
Dacă îl percep legat printr-o lucrare, situația este diferită și încerc mai întâi să identific și să rup ceea ce consider că îl ține acolo.
Dar scopul final rămâne același:
ELIBERAREA.
ȘI CE ESTE INTERESANT?
Ideea că fenomenul poate urma persoana, nu casa, nu este doar o invenție recentă din filme.
În literatura despre poltergeist există de mult cazuri în care manifestările au fost raportate ca fiind concentrate în jurul unei anumite persoane, iar cercetători precum William G. Roll au observat acest tipar într-o mare parte dintre cazurile pe care le-au analizat.
Ian Stevenson a discutat separat și întrebarea dacă, în anumite cazuri, presupusul agent ar putea fi o persoană decedată, în timp ce alte cazuri au primit explicații complet diferite.
Așadar, relatările există.
Ce produce realmente fenomenul rămâne o altă întrebare. La care am găsit răspunsul.
Din experiența mea spirituală însă, eu fac o distincție clară:
unele spirite rămân legate de LOC.
Altele pot rămâne atașate de OM.
Iar dacă legătura este cu omul, oriunde merge omul poate merge și spiritul.
Tolandosa