CATALOGUL LUMII NEVĂZUTE
DUBLUL – spiritul care poate merge înaintea omului
Astăzi vorbim despre un fenomen pe care mulți îl cunosc sub numele de „doppelgänger”. Dar cercetând tradițiile mai vechi, lucrurile sunt mult mai complexe.
Nu toate aceste apariții sunt descrise ca o entitate străină care copiază omul.
În folclorul scandinav întâlnim vardøgerul: o prezență care poate ajunge într-un loc înaintea persoanei reale.
Cei prezenți pot auzi pașii, vocea sau alte sunete caracteristice persoanei și, în unele relatări, îi pot vedea chiar înfățișarea. Abia după aceea apare omul în carne și oase.
De aceea fenomenul a fost comparat uneori cu un fel de bilocație sau „dublu” al persoanei.
Există și fylgja, o prezență legată de individ, căreia tradițiile nordice îi atribuie inclusiv roluri de însoțire, avertizare sau protecție.
Și mai interesant este conceptul nordic de hamfarir.
În Ynglinga saga, lui Odin îi este atribuită capacitatea de a-și lăsa corpul într-o stare asemănătoare somnului sau morții, în timp ce el călătorește foarte repede către locuri îndepărtate într-o altă formă.
Aici nu mai vorbim doar despre o apariție care precede întâmplător omul. Avem o tradiție despre deplasarea intenționată a unei forme în timp ce corpul rămâne în urmă.
Interpretarea mea, bazată pe propriile experiențe
Eu cred că, în anumite cazuri, ceea ce numim „dublu” poate fi manifestarea propriului spirit.
Consider că unii oameni pot comunica prin intenție și gând cu propriul spirit și îl pot trimite înainte asemenea unui cercetaș: să verifice traseul și eventualele pericole.
Uneori acesta poate lua chiar forma persoanei.
Pentru mine, fenomenul are legătură cu ceea ce numim decorporalizare și bilocație.
Dar consider că spiritul poate face acest lucru și fără o comandă conștientă, atunci când intervine pentru protecția omului.
Am povestit într-un articol anterior o experiență personală foarte puternică.
Am perceput o linie temporală în care mă vedeam pe o trecere de pietoni, mort după ce eram lovit de o mașină.
În experiența mea, spiritul meu m-a blocat pe mine cel real și mi-a schimbat traseul.
În același timp, am perceput o formă holografică a mea continuând traseul pe care eu nu l-am mai urmat.
Interpretarea mea a fost că această formă a continuat vechiul scenariu și a simulat inclusiv moartea mea pe trecerea de pietoni, urmând ceea ce eu consideram contractele pe care le arsesem și le anulasem anterior.
Am perceput acest lucru ca pe o diversiune: în timp ce eu eram scos de pe acel traseu, „dublul” meu continua scenariul vechi, ca și cum eu aș fi fost încă acolo.
Pentru mine, acesta a fost unul dintre momentele în care am înțeles că spiritul nu trebuie neapărat să aștepte comenzile omului.
Poate interveni singur pentru protecție.
Interesant este că tradițiile vechi nu demonstrează interpretarea mea despre liniile temporale sau despre contracte.
Acestea fac parte din experiența și concluzia mea personală.
Dar tradițiile documentează idei surprinzător de apropiate: o prezență asociată omului care îl poate preceda, un însoțitor protector și chiar relatări despre o formă care călătorește la distanță în timp ce corpul rămâne în urmă.
De aceea nu aș pune automat toate aceste fenomene sub eticheta modernă de „doppelgänger”.
Poate că uneori întrebarea nu este:
„Cine este copia care seamănă cu mine?”
ci:
„Ce parte din mine a ajuns acolo înaintea mea?”
Acest material compară folclor, credințe spirituale tradiționale și experiențe personale.
Nu prezint experiențele spirituale personale drept fapte demonstrate științific.
Tolandosa