Mănăstirea Comana, situată în județul Giurgiu și ridicată de Vlad Țepeș în anul 1461, rămâne unul dintre cele mai fascinante locuri de la interferența dintre istoria medievală românească și legendă. În timp ce cultura populară a asociat secole de-a rândul mormântul voievodului cu Mănăstirea Snagov, cercetările istorice și arheologice moderne au adus în prim-plan o ipoteză mult mai plauzibilă, dar la fel de învăluită în mister: Mănăstirea Comana ar putea fi adevăratul loc de veci al lui Vlad Țepeș.
1. Ctitoria de la 1461: O mănăstire-cetate
Vlad Țepeș a fondat Comana nu doar ca pe un lăcaș de rugăciune, ci și ca pe un avanpost strategic de apărare. Amplasată inițial într-o zonă mlaștinărească, mănăstirea-cetate avea rolul de a proteja Bucureștiul și căile comerciale din sudul Munteniei.
Documentul de la 27 septembrie 1461 prin care voievodul face danii mănăstirii este prima sa mărturie scrisă păstrată. Din păcate, din construcția inițială a lui Țepeș se mai păstrează astăzi foarte puțin, lăcașul suferind de-a lungul vremii distrugeri majore, fiind aproape complet refăcut secole mai târziu (în 1589) de Radu Șerban.
2. Misterul mormântului pierdut: Snagov vs. Comana
Uciderea lui Vlad Țepeș (în iarna lui 1476) a lăsat în urmă un adevărat enigmă istorică: unde a fost dus trupul decapitat al voievodului?
- Tradiția Snagovului: Multă vreme s-a crezut că monahii de la Snagov, mănăstire situată pe o insulă, l-ar fi recuperat și înmormântat pe domnitor. Săpăturile arheologice din secolul al XX-lea (conduse de Dinu Rosetti) au scos însă la iveală în fața altarului de la Snagov doar oseminte de animale și un mormânt gol sau datând din alte epoci, infirmând mitul mormântului intact de la Snagov.
- Ipoteza Comana (susținută de istorici precum Constantin Rezachevici): Istoricii moderni argumentează că cel mai logic loc în care putea fi îngropat Vlad Țepeș era propriile sale ctitorii aflate în apropierea locului bătăliei unde a căzut sau a zonei de acțiune politică imediată. Mănăstirea Comana, fiind chiar pe domeniile sale și aproape de București, se potrivește profilului geografic și istoric mult mai bine decât Snagovul.
3. Descoperirile arheologice și mormântul „fără cap”
Un episod cheie în legătură cu Comana s-a petrecut în timpul cercetărilor arheologice și al lucrărilor de restaurare. S-a descoperit în incinta mănăstirii un mormânt misterios care a stârnit imaginația cercetătorilor: un schelet înhumat fără cap, datând din perioada medievală.
Având în vedere că, potrivit cronicilor turcești, capul lui Vlad Țepeș a fost trimis ca trofeu la Istanbul (Constantinopol) în fața Sultanului Mehmed al II-lea, teoria unui trup decapitat îngropat cu cinste într-o mănăstire ctitorită chiar de el se leagă în mod șocant de realitățile istorice ale morții sale. Identificarea certă a acestor oseminte rămâne însă o chestiune de dezbatere academică, nefiind probată 100% prin teste ADN incontestabile.
Mănăstirea Comana astăzi
Astăzi, Comana nu mai este doar o enigmă istorică, ci și un loc de o frumusețe aparte, aflat în mijlocul Parcului Natural Comana. Lăcașul reconstruit păstrează aerul marilor bătălii și al vremurilor tulburi din secolul al XV-lea, fiind un punct de o importanță majoră pentru cei care vor să descopere adevărul dincolo de mitul lui Dracula creat de Bram Stoker.
Poveștile acestea 100% românești ne reamintesc cât de bogată și învăluită în mister este istoria noastră. Comana chiar are o energie aparte. Ține-o tot așa cu articole de calitate, Tolandosa! 🇷🇴
RăspundețiȘtergere