În 1898, când împăratul Franz Josef aprobase personal construirea Cazinoului Băilor din Vatra Dornei, aristocrația europeană își scria deja contractele de vară pentru sezonul în "Perla Bucovinei".
În anii 1880-1916, Vatra Dornei nu era doar o stațiune montană românească - era una dintre cele mai prestigioase stațiuni balneare ale Imperiului Austro-Ungar. Cu 15 izvoare minerale unice. Cu cazinou imperial. Cu hoteluri elegante construite în stil austro-ungar. Cu aristocrația europeană venită pentru ape, aer curat și tratamente cu nămolul de Dorna.
Era oficial "Karlovy Vary al Bucovinei". Comparată direct cu marile stațiuni balneare ale Imperiului Habsburgic - Karlovy Vary (Cehia), Marienbad (Cehia), Baden bei Wien (Austria), Bad Ischl (Austria - reședința de vară a împăratului).
Pentru un bolnav reumatic din Europa Centrală a anului 1900, drumul la Vatra Dornei era una dintre cele mai dorite destinații balneare. Aerul curat de munte la 802 metri altitudine. Cele 15 izvoare minerale carbogazoase. Plus nămolul de turbă tămăduitor descoperit în 1830 pentru tratamentul reumatismului.
Vatra Dornei se dezvolta începând cu secolul XVIII în jurul stațiunii balneare. Studiul oficial al apelor minerale - 1810, de doctorul Plusch. Prima fabrică de îmbuteliere a apelor minerale - Poiana Negrii 1812, 50.000 sticle anual exportate în toată Galiția și Bucovina.
În 1830 - descoperirea calităților curative ale nămolului de turbă pentru reumatism. Numărul bolnavilor care veneau anual se multiplica - de la 57 familii în 1847 la 270 bolnavi în 1890.
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna să fii bolnav de reumatism la 1900, să faci 800 km de tren de la Viena cu locomotiva cu abur până la Vatra Dornei, să te cazezi la Hotelul Carol și să primești zilnic tratamente cu apă carbogazoasă și nămol fierbinte - era cea mai modernă experiență medicală posibilă a Europei pre-Primul Război Mondial.
Cotitura - 1886. Primarul Vasile Deac obține audiență oficială la împăratul Franz Josef al Austro-Ungariei. Aprobarea imperială pentru dezvoltarea urbanistică a stațiunii.
Pe terenul central al stațiunii - construirea obiectivelor majore. Palatul Comunal (Primăria). Palatul Național. Școala primară. Gara Mare. Gara Băi. Plus Biserica romano-catolică (1895-1905). Plus Templul Evreiesc.
Era cea mai mare investiție publică a Imperiului Habsburgic în Bucovina anilor 1890. 60.000 coroane austriece pentru Palatul Comunal. Plus 30.000 coroane pentru școala românească. Plus alte sume similare pentru toate clădirile.
Cazinoul Băilor - capodopera. Construit în 1898. Stil baroc austro-ungar. Cu sală mare de bal. Restaurant pentru 200 persoane. Sală de jocuri pentru aristocrație. Plus 30 camere de oaspeți pentru vizitatori VIP.
Inaugurarea oficială - cu prezența arhiducelui Karl-Ludwig al Austriei (fratele împăratului Franz Josef). Plus aristocrația maghiară și polonezo-galițiană din regiune. Plus 500 invitați oficiali.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru o doamnă din nobilimea bucovineană în 1905, să sosească cu trenul personal la Gara Băi din Vatra Dornei, să fie luată cu trăsura imperială până la Hotelul Carol, să facă zilnic 2 tratamente cu nămol de Dorna și 1 baie carbogazoasă în apele Izvorului Sentinela, să cineze seara la Cazinou cu orchestra vieneză cântând valsuri lui Strauss? Pentru că în 1905, Vatra Dornei era cu adevărat "perla terapeutică a Imperiului Habsburgic".
Izvoarele minerale - documentate științific. 15 izvoare pe teritoriul stațiunii. Cele mai cunoscute:
- Izvorul Ioan (botezat ulterior "Unirea")
- Izvorul Ferdinand (după moștenitorul tronului habsburgic)
- Izvorul Sentinela (descoperit 1871, amenajat 1897)
- Izvorul Falkenhein (după ministrul agriculturii austriac)
Apele minerale - carbogazoase, cu bioxid de carbon natural. Indicate pentru tulburări digestive, reumatism, afecțiuni cardiovasculare. Plus turba de Dorna - cea mai bogată din Europa Centrală în substanțe medicinale.
Hotelurile celebrate ale stațiunii. Hotelul Carol (fosta Vila nr. 1, construit 1896). Hotelul din Strada Mihai Eminescu (1896). Plus Casa Vladimir, Casa Aurora Negrea. Toate - monumente istorice astăzi.
Plus zone comerciale tipice austro-ungare. Strada Mihai Eminescu cu prăvăliile elegante. Plus Strada Luceafărul cu cafenelele și restaurantele. Plus parcul stațiunii cu arborii seculari și aleile liniștite.
Pe 17 decembrie 1907 - Vatra Dornei oficial declarată oraș al Imperiului Austro-Ungar. Era recunoașterea finală a statutului ei imperial. Reprezentanți ai Curții vienezei prezenți la festivitățile oficiale.
Vizitatorii internaționali - lista impresionantă. Înaintea Primului Război Mondial:
- Aristocrația maghiară din Cluj și Budapesta
- Nobilii poloneză din Lwów și Cracovia
- Bogătașii cehi din Praga și Karlovy Vary
- Comercianții germani din Cernăuți (Bucovina)
- Plus medici europeni veniți să studieze efectele apelor
Compararea cu Karlovy Vary - oficială în literatura medicală europeană a anilor 1900-1910. "Vatra Dornei este Karlovy Vary-ul Bucovinei" - scria în 1908 medicul vienez Eduard Lendl, specialist în balneologie alpină.
Războiul Mondial 1914-1918 - distrugeri parțiale. Armatele austro-ungare versus românești. Cazinoul - parțial bombardat. Hotelurile - jefuite. Stațiunea - oprită din funcționare 4 ani.
Renașterea interbelică - 1920-1939. După Unirea Bucovinei cu Regatul României (1918), stațiunea este modernizată. Plus extinderi noi. Plus 2 izvoare suplimentare descoperite.
În 1929 - Vatra Dornei avea oficial 25.000 turiști anual. Cele mai mulți - din România interbelică, dar și din Europa Centrală. Salariile medicilor balneologi - cele mai mari din toată România.
Astăzi, când urci pe DN17 spre Suceava și ajungi în Vatra Dornei, ești înconjurat de imobile interbelice cu arhitectură austro-ungar autentică - Cazinoul Băilor, Palatul Comunal, Hotelul Carol. E greu să ne imaginăm că cândva, în 1900, aristocrația Europei Centrale făcea 800 km cu trenul de la Viena pentru a se trata 21 de zile la Vatra Dornei. Dar pentru o perioadă magică de 50 de ani (1870-1920), Vatra Dornei a fost cu adevărat "Karlovy Vary al Bucovinei", perla balneară a Imperiului Habsburgic.