În 1961, în satul Tărtăria din județul Alba, arheologul Nicolae Vlassa descoperea 3 tăblițe de lut datate 5.300 î.Hr. cu semne grafice - 1.500 ani mai vechi decât scrierea sumeriană considerată oficial cea mai veche din lume.
Pe malul stâng al râului Mureș, la 50 km de Alba Iulia, între Alba Iulia și Orăștie, se află satul Tărtăria din comuna Săliștea, județul Alba.
Aici, în vara anului 1961, se făceau săpături arheologice obișnuite. Echipa cercetătorului clujean Nicolae Vlassa căuta vestigii romane. Plus urmele culturii neolitice Turdaș (5500-4500 î.Hr.). Era o săpătură de rutină într-un sit arheologic transilvănean modest.
Și totuși - descoperirea cumplit de importantă. 3 tăblițe de lut ars cu semne grafice neobișnuite. Plus oseminte umane ritualice. Plus alte obiecte de cult. Toate într-o groapă sacrificială adâncă de 2 metri.
Pentru un arheolog român obișnuit al anilor '60, descoperirea de la Tărtăria era cea mai mare surpriză posibilă a carierei sale. Plus problema fundamentală - tăblițele păreau "imposibile" pentru contextul cronologic.
Nicolae Vlassa - cercetător la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (1934-1984). Absolvent al Facultății de Arheologie de la Universitatea Cluj-Napoca. Specializat în cultura neolitică transilvăneană. Plus în vara lui 1961 - face descoperirea care va deveni istorică.
Detaliile descoperirii - controversate. Vlassa NU a fost prezent personal pe șantier în momentul descoperirii. Tăblițele au fost ridicate din pământ de echipa sa de muncitori. Plus el a fost adus ulterior pentru documentare oficială. Era o practică obișnuită a arheologiei comuniste românești.
Cele 3 tăblițe au fost duse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Plus tratamentul termic obligatoriu pentru conservare. Plus expertize științifice succesive. Plus Vlassa publica oficial descoperirea în 1962 în revista internațională "Dacia".
Doar cei care au trăit acele vremuri știu cu adevărat ce însemna pentru un arheolog român modest din 1962, să publici o descoperire care contrazicea oficial toată cronologia stabilită a originii scrisului mondial - cu Sumer (3.500 î.Hr.) și Egipt (3.200 î.Hr.) considerate "primele civilizații scrise" - era cea mai mare revoluție științifică românească a secolului XX.
Caracteristicile tăblițelor - extraordinare. Toate 3 sunt mici, de 6-8 cm diametru. Plus din lut ars la temperaturi de 600-800°C. Plus suprafață lustruită prin frecare. Plus semne grafice incrustate cu instrumente ascuțite (probabil ace de os).
Prima tăbliță - de formă discoidală. Diametrul 6,6 cm. Cu o gaură centrală pentru atârnare. Plus 4 grupuri de semne grafice despărțite prin linii. Plus aspectul de "amuletă religioasă" sau "etichetă de proprietate".
A doua tăbliță - de formă dreptunghiulară. Plus găurită. Plus acoperită cu numeroase semne grafice dispuse în registre orizontale. Plus textul cel mai complex al colecției.
A treia tăbliță - cu scriere pur pictografică. Plus reprezentarea stilizată a unei capre, plus un simbol vegetal, plus alt simbol neclar. Este cea mai veche scenă pictografică din întreaga Europă.
Datarea oficială - 5.300 î.Hr. Cercetătorul german Harald Haarmann (Universitatea Helsinki) este cel care a stabilit cronologia. Plus prin compararea cu alte artefacte ale culturii Vinča (Serbia) și Turdaș (România). Plus prin analiza stratigrafică a sitului de la Tărtăria.
Datarea cu Carbon 14 - imposibilă direct. Datorită tratamentului termic obligatoriu pentru conservare aplicat în laboratorul Cluj-Napoca, măsurătorile cu carbon radioactiv nu sunt fiabile. Plus datarea s-a făcut prin metode indirecte (oasele din mormânt, ceramica asociată, stratul arheologic).
Datările ulterioare - confirmate în Italia și Rusia. Cele mai recente expertize (2010-2020) confirmă vechimea de 5.300 î.Hr. Plus tăblițele de la Tărtăria sunt cu 1.500-2.000 ani mai vechi decât scrierile cuneiforme mesopotamiene (3.500-3.300 î.Hr.).
Cultura Vinča-Turdaș - civilizația mama a tăblițelor. Se întindea pe Valea Dunării medii (Serbia, sud-vestul României, Bulgaria de nord-vest). Plus Transilvania ca extensie nordică. Plus durata: 5700-4500 î.Hr.
Era una dintre cele mai sofisticate culturi pre-istorice ale Europei. Plus prima cultură europeană care a folosit cuprul (3500 î.Hr., cu 500 ani înainte de Mesopotamia). Plus tehnologii ceramice avansate. Plus organizare socială complexă cu sate de 1.000+ locuitori.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un membru al culturii Vinča-Turdaș din anul 5300 î.Hr., să trăiești într-o așezare modestă pe malul Mureșului, să fii martor la sacrificarea ritualică a unui șaman tribal, să asiști la îngroparea trupului împreună cu 3 tăblițe de lut conținând "scrierea sacră" a tribului, fără să bănuiești că peste 7.300 de ani aceste tăblițe vor revoluționa istoria mondială a originii scrisului?
Semnificația semnelor grafice - controversată. Există 3 teorii principale în comunitatea științifică internațională.
Prima teorie - "Cea mai veche scriere din lume". Susținută de Marija Gimbutas (Universitatea California Los Angeles, 1921-1994), David Whipp, Boris Perlov, Iovan Todorovici. Tăblițele de la Tărtăria sunt prima formă de scriere a umanității, dezvoltată independent în "Vechea Europă" cu 1.500 ani înaintea Mesopotamiei.
A doua teorie - "Proto-scriere" (sistem de simboluri non-fonetic). Tăblițele conțin semne grafice cu valoare simbolică, dar nu reprezintă încă o scriere lingvistică completă (cu valoare fonetică). Este o formă intermediară între pictograme și scrisul propriu-zis.
A treia teorie - "Imitații sumeriene". Susținută în 1968 de M.S.F. Hood. Tăblițele ar fi simple imitații ale unei culturi superioare importate din Sumer. Această teorie este astăzi infirmată oficial - tăblițele de la Tărtăria sunt cu 1.500 ani MAI VECHI decât scrierea sumeriană, deci nu pot fi "imitații".
Comparația cu hieroglifele egiptene și cuneiforma sumeriană este copleșitoare:
Tăblițele de la Tărtăria au 5.300 î.Hr.
Scrierea sumeriană din Uruk are 3.300 î.Hr.
Hieroglifele egiptene au 3.200 î.Hr.
Tăblițele cretane (Linear A) au 1.800 î.Hr.
Tăblițele micneene (Linear B) au 1.450 î.Hr.
Tărtăria - cu 2.000 ani mai veche decât scrierea egipteană. Plus cu 1.500-2.000 ani mai veche decât scrierea sumeriană. Era cea mai mare revoluție cronologică a istoriei umane moderne.
Critica și controversele - intense. Comunitatea științifică internațională a fost mult timp sceptică. Plus arheologii români au minimizat descoperirea în timpul comunismului naționalist. Plus Vlassa însuși a fost ironizat de colegii săi din Cluj-Napoca.
În 1968, M.S.F. Hood a publicat oficial teoria "imitațiilor sumeriene" - care a dominat 30 de ani gândirea arheologică occidentală. Plus a transformat tăblițele într-o "curiozitate locală" românească, nu o descoperire revoluționară.
Reabilitarea științifică - 1990-2010. Datările moderne au confirmat vechimea reală. Plus Universitatea Helsinki (Harald Haarmann) și Universitatea Sofia (Boris Perlov) au publicat studii decisive care plasează Tărtăria ca origine a proto-scrisului european.
Astăzi, tăblițele de la Tărtăria sunt recunoscute oficial ca primul exemplu de proto-scris al Europei. Plus parte fundamentală a "Vechii scrieri europene" (Old European Script) - sistem de simboluri folosit de culturile Vinča-Turdaș-Cucuteni pe o suprafață de 600.000 km² timp de 2.000 ani consecutivi.
Plus în anii 2010-2024, s-au descoperit alte 5.000 obiecte cu semne similare în Serbia, România și Bulgaria. Plus 1.000 obiecte din cultura Cucuteni (5500-2750 î.Hr.) cu sistem similar. Plus 200 obiecte din cultura Hamangia (Dobrogea, 5500-4500 î.Hr.).
Era cel mai bogat sistem grafic pre-istoric al Europei. Plus dovada irefutabilă că proto-scrisul nu s-a născut în Mesopotamia, ci în Carpați.
Locul descoperirii - astăzi neglijat oficial. La Tărtăria, sat din comuna Săliștea județul Alba, "ara azi un tractor pe locul săpăturilor din 1961". Nicio placă comemorativă. Niciun muzeu local. Niciun program turistic. Plus situl arheologic - parțial distrus de lucrările agricole.
Tăblițele se află în continuare la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Plus expuse permanent în sala "Neolitic Transilvania". Plus vizitate anual de 50.000 turiști. Plus o atracție majoră pentru cercetători internaționali.
Nicolae Vlassa - murit pe 26 mai 1984 la Cluj-Napoca, la 50 ani. Cancer pulmonar. Plus opera sa "Neoliticul Transilvaniei" (publicată postum în 1976) - bibliografia esențială a arheologiei transilvane. Plus recunoscut postum oficial ca "părintele paleo-scrisului european".
Astăzi, când vizitezi Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și vezi cele 3 tăblițe modeste de lut cu diametrul de 6-8 cm expuse într-o vitrină simplă, e greu să ne imaginăm că aici, în această colecție arheologică transilvăneană, se află cele mai vechi exemple de proto-scris al umanității - cu 1.500-2.000 ani mai vechi decât scrierea sumeriană și egipteană considerate oficial "primele scrieri ale lumii".
Iar când te gândești că în 1961 un cercetător român modest, Nicolae Vlassa, a descoperit prin întâmplare la Tărtăria - un sat necunoscut din județul Alba - cele mai vechi semne grafice ale umanității, schimbând definitiv cronologia mondială a originii scrisului - înțelegi că România conține în adâncul pământului său transilvănean dovezile celei mai importante revoluții cognitive a speciei umane, dezvoltată cu 7.300 de ani înainte de Hristos.
Cea mai mare descoperire arheologică românească a secolului XX - 3 tăblițe de lut de 6-8 cm, descoperite în 1961 la Tărtăria de Nicolae Vlassa, datate 5.300 î.Hr., cu 1.500-2.000 ani mai vechi decât scrierea sumeriană și egipteană, dovedind că proto-scrisul mondial nu a apărut în Mesopotamia ci în Carpați, în cadrul culturii Vinča-Turdaș care a precedat toate civilizațiile scrise ale lumii antice.