Cu peste 200 de ani înainte ca dacii lui Burebista să-și ridice Sarmizegetusa, grecii din Milet întemeiaseră pe țărmul Mării Negre primul oraș de pe teritoriul României - Histria, cetatea cu primul regim democratic din istoria țării, menționată chiar de Aristotel în "Politica".
În inima Dobrogei, pe malul lacului Sinoe, se află ruinele celui mai vechi oraș de pe teritoriul actualei Românii - Histria.
Histria. În greacă Istria. Plus prima colonie grecească din vestul Pontului Euxin și cea mai veche colonie grecească din toată Marea Neagră.
A fost întemeiată de coloniști greci din Milet. Plus pe la mijlocul secolului VII î.Hr. - conform mai multor surse istorice, în jurul anului 657 î.Hr. sau 630 î.Hr.
Numele cetății vine de la Istros. Plus denumirea greacă a Dunării, fluviul lângă care se afla.
Pentru un călător român de astăzi care ajunge la siturile arheologice de la Histria și vede ruinele templelor grecești, străzile pavate cu piatră, fundațiile băilor termale - primul gând este unul de uimire profundă - cu 2.500 de ani în urmă, în propria noastră țară exista o civilizație urbană dezvoltată.
Istoria începe în secolul VII î.Hr. Grecii din Milet - una dintre cele mai puternice cetăți grecești ale Asiei Mici - au plecat în căutare de noi teritorii. Plus au navigat pe Marea Egee, prin Strâmtoarea Dardanele, în Marea Neagră.
Au descoperit țărmul vestic al Mării Negre. Plus au ales un loc strategic pentru fondarea unei noi colonii.
Locul ales era pe malul unui mic golf. Plus se află astăzi pe malul lacului Sinoe - lacul s-a format ulterior, când marea s-a retras.
Pe atunci, locul era un port la Marea Neagră. Plus o poziție ideală pentru comerțul cu populațiile locale ale Dobrogei.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna, în secolul VII î.Hr., să te aventurezi pe Marea Neagră într-o corabie mică din Milet (Asia Mică), să ajungi pe țărmuri necunoscute populate de geți și să întemeiezi un oraș grec de la zero - cu temple, băi, agoră și piață centrală.
Istoria scrisă a Histriei are mai multe surse. Conform știrilor transmise de Eusebius, o posibilă dată a întemeierii ar fi de plasat în anii 657/656 î.Hr. Plus după tradiția menționată de Pseudo-Skymnos, anul 630 î.Hr. ar putea reprezenta data fondării cetății.
Histria a existat vreme de 14 secole. De la fondare până în secolul VII d.Hr. Plus o longevitate impresionantă pentru o cetate antică.
Primele așezări întemeiate de greci nu aveau ziduri de piatră. Plus istoricii interpretează acest lucru ca însemnând că existau relații pașnice cu geții (autohtoni).
Și necropolele erau folosite la început atât de greci, cât și de autohtoni. Plus o conviețuire reciproc avantajoasă între cele două populații.
Locuitorii Histriei au creat propriile lor monede. Plus încetarea producerii semnelor premonetare a venit odată cu apariția primelor monede emise pe teritoriul țării noastre de către orașul grecesc Istros (Histria).
Cea mai cunoscută monedă histrienă era cea cu vulturul pe delfin. Plus o emblemă unică pentru cetatea de la Marea Neagră.
Te-ai întrebat vreodată cum era pentru un țăran get din Dobrogea anului 600 î.Hr. să vezi pentru prima dată o cetate grecă - cu temple înalte de marmură, cu agoră unde se făcea comerț, cu monede de argint cu vulturul și delfinul - știind că aceste lucruri vor schimba pentru totdeauna civilizația din zonă?
Histria a fost și locul primului regim democratic din Dobrogea antică. Plus chiar este menționată în "Politica" lui Aristotel.
"În cadrul unei revolte populare împotriva aristocraților și fondatorilor, aceștia au fost înlăturați și s-a instituit regimul politic democratic", explică istoricii. Plus o adevărată revoluție democratică în antichitate.
În opera sa monumentală "Politica", Aristotel scrie despre Histria. "În unele locuri, tatăl și fiul nu exercită puterea în același timp, iar în altele fratele mai mare cu cel mai mic. Acolo, oligarhia s-a apropiat mai mult de un regim constituțional, la Histria sfârșind prin a deveni o democrație".
Histrienii au luptat pentru drepturile lor de-a lungul timpului. Plus chiar și pentru privilegiul de a pescui în Delta Dunării.
Pe lângă Histria, alte cetăți grecești importante au fost întemeiate pe litoralul românesc. Callatis (astăzi Mangalia). Plus Tomis (astăzi Constanța) - cea mai mare cetate antică grecească.
Toate erau colonii ale Miletului. Plus făceau parte din rețeaua extinsă a "polisurilor" grecești din Pontul Euxin.
Histria a trecut prin perioade de glorie și de declin. După războaiele persane, în secolul V î.Hr., orașul a înregistrat o perioadă de înflorire. Plus a devenit unul dintre cele mai prospere centre comerciale ale Mării Negre.
În secolul IV î.Hr., a intrat sub influența sciților. Plus apoi a făcut parte din regatul lui Lisimah.
Histria a fost implicată în revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah. În conflictul împotriva Bizanțului. Plus în războiul dintre romani și regele Mithridates VI Eupator.
Grecii antici din Histria s-au aliat cu Zalmodegikos și Rhemaxos, căpeteniile locale ale geților. Plus la un moment dat orașul a fost stăpânit de Burebista - marele rege dac.
După moartea lui Burebista, Histria ajunge sub stăpânirea romanilor. Plus deși și-a pierdut autonomia, stăpânirea romană a adus o perioadă de prosperitate economică și culturală.
Declinul a început cu atacuri ale goților la mijlocul secolului III d.Hr. Plus a continuat ca parte a provinciei Scythia, până în perioada bizantină timpurie.
Histria a fost distrusă pentru ultima oară în secolul al VII-lea d.Hr. Plus în urma atacurilor și invaziilor repetate ale triburilor slave și avare.
După distrugere, orașul a fost îngropat de nisipurile Dobrogei. Plus uitat timp de aproape 1.500 de ani.
Ruinele cetății Histria au fost identificate în 1868 de către arheologul francez Ernest Desjardin. Plus dar primele cercetări detaliate au fost desfășurate în 1914.
Vasile Pârvan - cel mai mare arheolog român al timpurilor moderne - a coordonat săpăturile sistematice. Plus a confirmat cu certitudine că aici se afla străvechea cetate Histria.
Conform unui contemporan, Vasile Pârvan "cu pătrunderea sa care nu dădea greș, a înțeles că aici este locul unde se ridica altădată vechiul și înfloritorul oraș Histria".
Astăzi, ruinele Histriei se află în comuna Istria, județul Constanța. Plus la aproximativ 50 de kilometri nord de Constanța.
În afară de ruinele templelor grecești, străzile pavate și băile termale, turiștii mai pot vizita centrul orașului antic. Plus ruinele uneia dintre cele mai mari și mai vechi biserici creștine din zonă.
Bazilica datează din secolul VI d.Hr. Plus a fost o bazilică episcopală - sugerând că Histria avea atunci rangul de episcopie.
Există și un muzeu modern - Muzeul de Arheologie Histria, deschis în 1982. Plus expune mii de artefacte găsite în săpăturile arheologice.
Astăzi, când vizitezi siturile arheologice de la Histria și vezi ruinele primului oraș al României, e greu să ne imaginăm că, în urmă cu 2.700 de ani, aici se afla o cetate grecească înfloritoare, cu temple de marmură, cu monede de argint cu vulturul și delfinul, cu primul regim democratic menționat de Aristotel.
Iar când te gândești că Histria - cu 200 de ani mai veche decât Sarmizegetusa dacică, cu 1.000 de ani mai veche decât Bucureștiul, cu 1.300 de ani mai veche decât majoritatea orașelor europene moderne - a existat timp de 14 secole pe teritoriul actualei Românii și apoi a fost îngropată de nisipuri timp de 1.500 de ani - înțelegi că, în propria noastră țară, există rădăcini civilizatorii antice de care nici măcar românii nu mai sunt conștienți.
Cel mai vechi oraș de pe teritoriul actualei Românii - Histria din Dobrogea (în greacă Istria, după Istros - numele grecesc al Dunării), prima colonie grecească din vestul Pontului Euxin întemeiată de coloniști din Milet (Asia Mică) în 657 î.Hr. (după Eusebius) sau 630 î.Hr. (după Pseudo-Skymnos) - cu 200 de ani mai veche decât Sarmizegetusa dacică, existând 14 secole până în secolul VII d.Hr. când a fost distrusă de invaziile slavo-avare, fiind locul primului regim democratic menționat de Aristotel însuși în "Politica", cu prima monedă emisă pe teritoriul Românii (cu vulturul pe delfin), implicată în istoria mare a antichității (regele Lisimah, scitii, Burebista dac, Mithridates VI, Imperiul Roman), îngropată de nisipurile Dobrogei și uitată 1.500 de ani, redescoperită în 1868 de Ernest Desjardin și investigată arheologic din 1914 de Vasile Pârvan - dovata că, în propria noastră țară, civilizația urbană are rădăcini de aproape 3.000 de ani, mai vechi decât majoritatea capitalelor europene moderne.